ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82521)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82521) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Restituirea imobilelor

proprietate de stat și deținute de primăria localității. Persoana căreia îi

revine obligația de restituire

Cuprins

pe materii

: Drept civil. Drepturi reale principale.

Dreptul de proprietate. Imobile preluate în mod abuziv. Restituire. Persoana

căreia îi revine obligația de restituire a imobilelor când deținător este

primăria localității

Index

alfabetic

: Drept civil

- Imobil preluat în mod abuziv

- Imobil

- Restituire

- Persoana obligată a restitui imobilul

Legea

nr. 10/2001

, art. 20-23

Obligația restituirii imobilelor preluate de stat în mod abuziv, revine

primăriei care deține bunul, iar nu primarului care, potrivit art. 20 alin. (3)

emite decizia/dispoziția de restituire

.

I.C.C.J., secția civilă și de

proprietate intelectuală,

decizia

nr. 5682 din 19 octombrie 2004

La 10 aprilie 2002, reclamantele Z.W.O. și Z.W.L. au solicitat

anularea dispoziției nr. 1168 din 9 aprilie 2002 emisă de primarul Municipiului

Constanța prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a

suprafeței de 21,22 ha teren intravilan situat în zona Palazu Mare Constanța,

expropriat în baza Decretului nr. 187/1945 și, ca o consecință, obligarea

Municipiului Constanța și Consiliului Local Constanța a le lăsa  în

deplină proprietate și netulburată posesie imobilul.

Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr. 757 din 12 iulie

2002,   a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane

lipsite de calitate procesual pasivă. Instanța a reținut că, în conformitate cu

procedura specială instituită de Legea 10/2001, numai primarul poate dispune

restituirea în natură prin dispoziție motivată (în cazul când unitatea

deținătoare este primăria) și, în consecință, soluționarea contestațiilor,

împotriva acestor dispoziții, se poate realiza de instanța judecătorească numai

în contradictoriu cu organul emitent, respectiv primarul, care are calitatea

procesuală.

Apelul declarat de către reclamante împotriva acestei sentințe a

fost respins ca nefondat, de  Curtea de Apel Constanța, prin decizia

civilă nr. 14/c din 19 noiembrie 2002, reținând că în mod corect instanța de

fond a apreciat că Primăria și Consiliul local nu au calitate procesual pasivă.

Că, pentru a avea calitate procesual pasivă, este necesar să existe identitate

între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în

raportul dedus judecății; or, în cazul în speță, restituirea  în natură

sau prin echivalent este de competența exclusivă a primarului conform art. 20

din Legea nr. 10/2001.

Recursul  declarat de reclamante este fondat.

Legea nr. 10/2001, în capitolul III, instituie pentru

exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, două etape și

anume: o etapă necontencioasă și o etapă contencioasă.

Această lege, în art. 21, stabilește și părțile între care se

desfășoară aceste proceduri și anume „persoana îndreptățită” la restituire și

„persoana juridică deținătoare a imobilului”.

În art. 20 al aceleiași legi sunt prevăzute categoriile de

persoane juridice, care sunt obligate la restituirea proprietății, către

persoanele îndreptățite, prin dispoziție motivată a organelor de conducere.

În aliniatul 3 al acestui articol se menționează și primăriile

cu precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziția

motivată a primarilor”.

Deci, primăriile au fost incluse în cadrul „unităților

deținătoare” cu mențiunea că dispoziția  o dă  primarul.

În consecință, cele două părți „persoana îndreptățită” la

restituire, care are calitatea  procesual activă și „unitatea deținătoare”

(de reținut că legiuitorul folosește termenul de deținător nu de proprietar)

care are calitatea procesual pasivă, vor avea aceste calități, atât în faza

necontencioasă cât și în faza contencioasă, neputând să fie înlocuite de o altă

parte.

Deci, instanțele, de fond și apel, au considerat greșit că, dacă

dispoziția a fost emisă de către primar, acesta va fi chemat în nume

propriu;   primarul nu în nume propriu emite dispoziția, ci ca

reprezentant al deținătorului imobilului.

Distinct de cele mai înainte arătate, urmează a mai reține că

reclamantele, de altfel, au chemat în judecată Municipiul Constanța prin

primar, împrejurare care nu a fost observată de către instanțele de fond.

Astfel

fiind, s-a admis recursul, s-a casat decizia curții de apel și s-a trimis cauza

spre rejudecarea apelului.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă