ÎCCJ, decizie (scj.ro #82521)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82521) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Restituirea imobilelor
proprietate de stat și deținute de primăria localității. Persoana căreia îi
revine obligația de restituire
Cuprins
pe materii
: Drept civil. Drepturi reale principale.
Dreptul de proprietate. Imobile preluate în mod abuziv. Restituire. Persoana
căreia îi revine obligația de restituire a imobilelor când deținător este
primăria localității
Index
alfabetic
: Drept civil
- Imobil preluat în mod abuziv
- Imobil
- Restituire
- Persoana obligată a restitui imobilul
Legea
nr. 10/2001
, art. 20-23
Obligația restituirii imobilelor preluate de stat în mod abuziv, revine
primăriei care deține bunul, iar nu primarului care, potrivit art. 20 alin. (3)
emite decizia/dispoziția de restituire
.
I.C.C.J., secția civilă și de
proprietate intelectuală,
decizia
nr. 5682 din 19 octombrie 2004
La 10 aprilie 2002, reclamantele Z.W.O. și Z.W.L. au solicitat
anularea dispoziției nr. 1168 din 9 aprilie 2002 emisă de primarul Municipiului
Constanța prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a
suprafeței de 21,22 ha teren intravilan situat în zona Palazu Mare Constanța,
expropriat în baza Decretului nr. 187/1945 și, ca o consecință, obligarea
Municipiului Constanța și Consiliului Local Constanța a le lăsa în
deplină proprietate și netulburată posesie imobilul.
Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr. 757 din 12 iulie
2002, a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane
lipsite de calitate procesual pasivă. Instanța a reținut că, în conformitate cu
procedura specială instituită de Legea 10/2001, numai primarul poate dispune
restituirea în natură prin dispoziție motivată (în cazul când unitatea
deținătoare este primăria) și, în consecință, soluționarea contestațiilor,
împotriva acestor dispoziții, se poate realiza de instanța judecătorească numai
în contradictoriu cu organul emitent, respectiv primarul, care are calitatea
procesuală.
Apelul declarat de către reclamante împotriva acestei sentințe a
fost respins ca nefondat, de Curtea de Apel Constanța, prin decizia
civilă nr. 14/c din 19 noiembrie 2002, reținând că în mod corect instanța de
fond a apreciat că Primăria și Consiliul local nu au calitate procesual pasivă.
Că, pentru a avea calitate procesual pasivă, este necesar să existe identitate
între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în
raportul dedus judecății; or, în cazul în speță, restituirea în natură
sau prin echivalent este de competența exclusivă a primarului conform art. 20
din Legea nr. 10/2001.
Recursul declarat de reclamante este fondat.
Legea nr. 10/2001, în capitolul III, instituie pentru
exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, două etape și
anume: o etapă necontencioasă și o etapă contencioasă.
Această lege, în art. 21, stabilește și părțile între care se
desfășoară aceste proceduri și anume „persoana îndreptățită” la restituire și
„persoana juridică deținătoare a imobilului”.
În art. 20 al aceleiași legi sunt prevăzute categoriile de
persoane juridice, care sunt obligate la restituirea proprietății, către
persoanele îndreptățite, prin dispoziție motivată a organelor de conducere.
În aliniatul 3 al acestui articol se menționează și primăriile
cu precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziția
motivată a primarilor”.
Deci, primăriile au fost incluse în cadrul „unităților
deținătoare” cu mențiunea că dispoziția o dă primarul.
În consecință, cele două părți „persoana îndreptățită” la
restituire, care are calitatea procesual activă și „unitatea deținătoare”
(de reținut că legiuitorul folosește termenul de deținător nu de proprietar)
care are calitatea procesual pasivă, vor avea aceste calități, atât în faza
necontencioasă cât și în faza contencioasă, neputând să fie înlocuite de o altă
parte.
Deci, instanțele, de fond și apel, au considerat greșit că, dacă
dispoziția a fost emisă de către primar, acesta va fi chemat în nume
propriu; primarul nu în nume propriu emite dispoziția, ci ca
reprezentant al deținătorului imobilului.
Distinct de cele mai înainte arătate, urmează a mai reține că
reclamantele, de altfel, au chemat în judecată Municipiul Constanța prin
primar, împrejurare care nu a fost observată de către instanțele de fond.
Astfel
fiind, s-a admis recursul, s-a casat decizia curții de apel și s-a trimis cauza
spre rejudecarea apelului.