ÎCCJ, decizie (scj.ro #82422)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82422) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri
reparatorii. Dispoziția primarului
Cuprins pe materii
: Drept civil.
Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate. Imobile preluate în mod
abuziv de stat. Măsuri reparatorii. Dispoziția primarului. Contestație.
Calitate procesuală pasivă
Index
alfabetic
: Drept civil
-
Imobil preluat în mod abuziv
-
Măsuri reparatorii
-
Dispoziția primarului
-
Contestație
Legea
nr. 10/2001
În situația în care imobilele
solicitate au ca persoană deținătoare primăria, dispozițiile date, în temeiul
Legii nr. 10/2001, se emit de primar și împotriva acestuia vor fi îndreptate
contestațiile persoanelor nemulțumite de soluția adoptată.
I.C.C.J.,
secția civilă, decizia nr.1522 din 25 februarie 2004
La data de 24 iulie 2002, W.C.J. a atacat în justiție dispoziția
primarului Municipiului Brașov, solicitând anularea actului și obligarea
primarului să emită decizie de restituire în natură a suprafeței de 581,94 mp
din terenul total de 631,08 mp înscris în C.F. nr. 24649 Brașov sub nr. top
8782/1/a/53, adică terenul neafectat de construcții sau alte detalii de
sistematizare.
Tribunalul Brașov, secția civilă, prin sentința nr. 491/S din 25
octombrie 2002, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a
primarului municipiului Brașov și a respins acțiunea pentru acest considerent.
Soluția tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel Brașov secția
civilă, care, prin decizia nr. 6/Ap din 6 februarie 2003, a respins ca nefondat
apelul promovat de reclamantă.
Recursul declarat de reclamantă este
fondat.
Art. 20 din Legea nr. 10/2001 prevede că restituirea în natură se va face
direct de către unitatea care deține imobilul solicitat. Prin unitate
deținătoare se înțelege orice persoană juridică de drept public sau de drept
privat creată de stat sau, după caz, de autoritățile administrației publice
centrale ori locale, precum și organizațiile cooperatiste care dețin cu orice
titlu imobilele preluate în mod abuziv în condițiile prevăzute de art. 2 din
Legea nr. 10/2001.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 „în cazul primăriilor,
restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face
prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al
municipiului București”.
Art. 23 din legea citată reglementează procedura administrativă de restituire
în natură a imobilelor, alin. (6) al articolului arătând că „prevederile alin.
(1- 5) sunt aplicabile și dispozițiilor emise de primari potrivit art. 20 alin.
(3)”.
Art. 24 alin. (1) din Legea nr.10/2001 reglementează situația în care
restituirea în natură a imobilului solicitat nu este aprobată sau nu este
posibilă, caz în care deținătorul nemișcătorului este obligat ca prin
decizie sau dispoziție motivată să facă, în termen de 60 de zile, persoanei
îndreptățite, o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii
imobilului, iar alin. (7) al articolului arată că în situația în care oferta
este refuzată, persoana îndreptățită poate ataca în justiție decizia emisă.
În fine, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind
administrația publică locală „primarul reprezintă comuna sau orașul în
relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române
sau străine, precum și în justiție”.
Textul folosește noțiunea de „primarul reprezintă”, reprezentarea desemnând
instituția prin care o persoană numită reprezentant îndeplinește acte
procedurale în numele și interesul altei persoane care este parte în procesul
civil. Legislația cunoaște două forme ale reprezentării judiciare:
reprezentarea legală (sau necesară) și reprezentarea convențională (sau
voluntară). Reprezentarea legală operează doar în cazurile anume determinate de
lege, exempli gratia fiind art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Din prevederile legale mai sus menționate rezultă că, în situațiile în care imobilele
solicitate au ca persoană juridică deținătoare primăria, dispozițiile date în
temeiul Legii nr. 10/2001 se emit de către primar. Mutatis mutandis, acțiunea
în justiție va fi deschisă și va fi îndreptată de persoana îndreptățită
nemulțumită de soluția adoptată, prin dispoziție, împotriva primarului ce a
emis actul și care reprezintă, în temeiul legii comuna, orașul și municipiul,
atât în faza procedurii administrative instituită de Legea nr. 10/2001, cât și,
ulterior, în justiție, legiuitorul neînțelegând, sub aspectul reprezentării
unităților administrativ-teritoriale, să facă vreo deosebire între fază
obligatorie a procedurii administrative și cea judiciară.
Față de cele ce preced, se constată că prin interpretarea eronată a legii cele două
instanțe au respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive, motiv
pentru care s-a admis recursul reclamantei, cu consecința reluării judecății la
prima instanță.