ÎCCJ, decizie (scj.ro #82422)

Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii. Dispoziția primarului Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate. Imobile preluate în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii. Dispoziția primarului. Contestație. Calitate procesuală pasivă Index alfabetic : Drept civil - Imobil preluat în mod abuziv - Măsuri reparatorii - Dispoziția primarului - Contestație Legea nr. 10/2001 În situația în care imobilele solicitate au ca persoană deținătoare primăria, dispozițiile date, în temeiul Legii nr. 10/2001, se emit de primar și împotriva acestuia vor fi îndreptate contestațiile persoanelor nemulțumite de soluția adoptată. I.C.C.J., secția civilă, decizia nr.1522 din 25 februarie 2004 La data de 24 iulie 2002, W.C.J.

a atacat în justiție dispoziția primarului Municipiului Brașov, solicitând anularea actului și obligarea primarului să emită decizie de restituire în natură a suprafeței de 581,94 mp din terenul total de 631,08 mp înscris în C.F. nr. 24649 Brașov sub nr. top 8782/1/a/53, adică terenul neafectat de construcții sau alte detalii de sistematizare. Tribunalul Brașov, secția civilă, prin sentința nr. 491/S din 25 octombrie 2002, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului municipiului Brașov și a respins acțiunea pentru acest considerent. Soluția tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel Brașov secția civilă, care, prin decizia nr. 6/Ap din 6 februarie 2003, a respins ca nefondat apelul promovat de reclamantă.

Recursul declarat de reclamantă este fondat. Art. 20 din Legea nr. 10/2001 prevede că restituirea în natură se va face direct de către unitatea care deține imobilul solicitat. Prin unitate deținătoare se înțelege orice persoană juridică de drept public sau de drept privat creată de stat sau, după caz, de autoritățile administrației publice centrale ori locale, precum și organizațiile cooperatiste care dețin cu orice titlu imobilele preluate în mod abuziv în condițiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 „în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București”.

Art. 23 din legea citată reglementează procedura administrativă de restituire în natură a imobilelor, alin. (6) al articolului arătând că „prevederile alin. (1- 5) sunt aplicabile și dispozițiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3)”. Art. 24 alin. (1) din Legea nr.10/2001 reglementează situația în care restituirea în natură a imobilului solicitat nu este aprobată sau nu este posibilă, caz în care deținătorul nemișcătorului este obligat ca prin decizie sau dispoziție motivată să facă, în termen de 60 de zile, persoanei îndreptățite, o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, iar alin. (7) al articolului arată că în situația în care oferta este refuzată, persoana îndreptățită poate ataca în justiție decizia emisă.

În fine, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală „primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție”. Textul folosește noțiunea de „primarul reprezintă”, reprezentarea desemnând instituția prin care o persoană numită reprezentant îndeplinește acte procedurale în numele și interesul altei persoane care este parte în procesul civil. Legislația cunoaște două forme ale reprezentării judiciare: reprezentarea legală (sau necesară) și reprezentarea convențională (sau voluntară). Reprezentarea legală operează doar în cazurile anume determinate de lege, exempli gratia fiind art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Din prevederile legale mai sus menționate rezultă că, în situațiile în care imobilele solicitate au ca persoană juridică deținătoare primăria, dispozițiile date în temeiul Legii nr. 10/2001 se emit de către primar. Mutatis mutandis, acțiunea în justiție va fi deschisă și va fi îndreptată de persoana îndreptățită nemulțumită de soluția adoptată, prin dispoziție, împotriva primarului ce a emis actul și care reprezintă, în temeiul legii comuna, orașul și municipiul, atât în faza procedurii administrative instituită de Legea nr. 10/2001, cât și, ulterior, în justiție, legiuitorul neînțelegând, sub aspectul reprezentării unităților administrativ-teritoriale, să facă vreo deosebire între fază obligatorie a procedurii administrative și cea judiciară.

Față de cele ce preced, se constată că prin interpretarea eronată a legii cele două instanțe au respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive, motiv pentru care s-a admis recursul reclamantei, cu consecința reluării judecății la prima instanță.