ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.03.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2154/2005

HOTĂRÂRE
29.03.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2154/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Deținutul condamnat L.I. aflat

în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

3423/2002, pronunțată de Tribunalul București, s-a adresat acestei instanțe cu

cerere de întreruperea executării pedepsei, invocând motive familiale în sensul

că, familia sa se confruntă cu mari greutăți materiale, părinții sunt bolnavi

și au datorii la întreținere fiind somați pentru evacuare, astfel că,

neîntreruperea executării pedepsei, ar avea consecințe grave.

Față de conținutul cererii

s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul condamnatului.

În raport de conținutul

anchetei sociale și de actele și dovezile de la dosar, instanța, Tribunalul

București, secția a II-a penală, a pronunțat sentința penală nr. 1645 din 21

decembrie 2004, prin care a respins cererea condamnatului ca nefondată, pe

motiv că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 455, raportat la art. 453 lit.

c) C. proc. pen.

Potrivit art. 362 și art. 363

instanța de fond i-a respins cererea, deși la dosar sunt probe din conținutul

cărora rezultă fără echivoc dificultățile financiare cu care se confruntă

familia sa, fiind puși în situația de a părăsii locuința, datorită restanțelor

mari de achitat la plata întrețineri.

Curtea de Apel București, secția

I penală, a examinat apelul condamnatului în raport de motivele invocate,

actele și lucrările de la dosar, cum și din oficiu potrivit art. 371 alin. (2) C.

proc. pen. și prin decizia penală nr. 69/ A din 01 februarie 2005, a respins

apelul ca nefondat și a fost obligat condamnatul la 550.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

S-a arătat că motivele

invocate în apel nu au temei probator și că, familia condamnatului nu se

găsește într-o împrejurare specială ca cea prevăzută de dispozițiile art. 453 lit.

c) C. proc. pen. și apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și

temeinică, în baza art. 379 lit. b) C. proc. pen., apelul declarat a fost

respins ca nefondat.

În temeiul art. 385

3

aceleași critici ca și în apel, referitoare la greșita respingere a cererii

sale, deși din probatoriul de la dosar rezultă în mod ireversibil dificultățile

de ordin financiar în care se află familia sa și consecințele acestora.

Motivul de recurs invocat

constituie caz de casare, în sensul pct. 18 de la art. 385

9

pen., în sensul că s-a comis o eroare gravă de fapt în aprecierea materialului

probator de la dosar.

Examinând recursul declarat,

în raport de motivul invocat, actele și lucrările de la dosar, decizia și

sentința pronunțate în cauză, se constată că recursul declarat este nefondat și

se va respinge pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.

Potrivit art. 455, raportat la

art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi

dispusă când din cauza unor împrejurări speciale executarea în continuare a

pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familie, situație în

care, aceasta poate fi întreruptă cel mult trei luni și o singură dată.

Din conținutul anchetei

sociale, efectuată de către Primăria comunei Dobroești, județul Ilfov și,

rezultă că familia condamnatului este compusă din tată și mamă, primul în

vârstă de 65 de ani și pensionar, cu o pensie de 3.900.000 lei lunar, iar

secunda, având aceeași vârstă și o pensie de 3.000.000 lei lunar. Aceștia locuiesc

într-un imobil compus din două camere și dependințe și modest mobilat.

Față de conținutul anchetei

sociale și de dispozițiile imperative înscrise la art. 453 lit. c) C. proc.

pen., se constată că familia recurentului nu se află într-o împrejurare specială

ca cea prevăzută de text, iar părinții săi nu au datorii la întreținere și nici

nu se află într-o dificultate financiară așa cum pretinde acesta.

Prin urmare, se poate

constata că instanțele au pronunțat hotărâri legale și temeinice, juste drepte și

conforme cu prevederile legii când au respins cererea de întrerupere a

executării pedepsei, ca nefondată.

În consecință, se va

respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., motivul de recurs invocat neconstituind caz de casare potrivit pct.

18 de la art. 385

9

Văzând și dispozițiile art. 189

și urm. C. proc. pen.,

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul L.I. împotriva deciziei penale nr. 69/ A din

01 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 29 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2122/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 4 din 4 ianuarie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării p
ÎCCJ 2005-08-03
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4597/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a I penală, prin sentința penală nr. 623/ F din 13 mai 2005, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei f
ÎCCJ 2004-06-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3232/2004
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 266 din 26 februarie 2004 a Tribunalului București s-a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicat
ÎCCJ 2005-11-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6527/2005
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1032 din 21 iulie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pede
ÎCCJ 2006-02-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 837/2006
Examinând recursului de față, constată: Prin sentința penală nr. 1410 din 18 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul L.I. de întrerupere a executăr
Sursă