ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 837/2006

Examinând recursului de față, constată: Prin sentința penală nr. 1410 din 18 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul L.I. de întrerupere a executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 989 din 17 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală și s-a dispus obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. S-a reținut că, din ancheta socială, rezultă că familia condamnatului are o situație materială modestă, dar aceasta nu constituie o împrejurare specială în înțelesul art. 453 lit. c) C. proc. pen. Apelul declarat de condamnat a fost respins prin decizia penală nr. 960 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Instanța de apel a reținut că în mod corect s-a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., deoarece motivele invocate de condamnat nu constituie împrejurări speciale, de natura celor indicate de lege. Condamnatul a declarat recurs susținând că nejustificat i s-a respins cererea. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., dispoziții legale ce constituie temeiul cererii formulate de condamnat, întreruperea executării pedepsei închisorii se poate dispune, o singură dată, pe o perioadă de maxim 3 luni, numai când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.

În speță, din ancheta socială efectuată rezultă că părinții condamnatului locuiesc într-un imobil proprietate personală compus din 2 camere, având condiții bune de igienă, au un venit lunar de 700 RON din care cheltuiesc pe medicamente aproximativ 50 RON. Rezultă, de asemenea, că aceștia, în lipsa sprijinului financiar pe care îl primea de la condamnat, se descurcă mai greu cu banii, ducând o viață modestă. Cum cele constatate cu privire la situația familiei condamnatului în mod evident, nu constituie o împrejurare specială în sensul dispozițiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., legal și temeinic s-a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.

Constatând că nu există nici motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul L.I. împotriva deciziei penale nr. 960 din 8 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 februarie 2006.