ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6742/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 205

din 17 februarie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, l-a

condamnat pe inculpatul

P.R.

la pedeapsa

de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc, în modalitățile vânzării și deținerii spre vânzare, în formă continuată,

prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. c) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 17 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a cantității de

0,47 grame heroină.

S-a constatat că inculpatul

a fost arestat preventiv de la 9 mai 2003 la 7 iulie 2003.

În baza art. 191 C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în

sumă de 3.000.000 lei, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul

apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

S-a reținut că la datele de

8 mai 2003 și 9 mai 2003, inculpatul a vândut martorului M.A.F. cantitatea de

0,13 grame heroină, deținând în vederea vânzării alte 11 doze în cantitate de

0,52 gr. heroină.

Curtea de Apel București, secția

I penală, prin decizia penală nr. 298 din 27 aprilie 2004, a admis apelul

inculpatului, a desființat parțial sentința instanței de fond și a redus pedeapsa

aplicată la 3 ani închisoare.

În baza art. 81 și art. 110 C.

pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

încercare de 4 ani.

Instanța de control judiciar

a apreciat că în cauză s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicate,

aceasta fiind prea mare în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C.

pen., motiv pentru care a redus-o la 3 ani închisoare.

Întrucât inculpatul nu are

antecedente penale, a avut o atitudine procesuală corespunzătoare, instanța de

apel a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, dispunând

suspendarea condiționată.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,

criticând-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei și a modalității

de executare a acesteia.

S-a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei atacate și aplicarea unei pedepse într-un cuantum

mai ridicat a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere în condițiile

art. 110

1

C. pen.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C.

proc. pen.

Recursul este fondat pentru

motivele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții

generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă ficate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pentru a-și putea îndeplini

funcțiile care îi sunt atribuite, în vederea realizării scopului său, pedeapsa

trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei

și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana

infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența

pedepsei.

Sub aceste aspecte, Curtea

constată că, prin cuantumul stabilit, pedeapsa aplicată de instanța de apel

satisface cerințele unei juste individualizări.

Inculpatul P.R. nu avea

decât 15 ani și 8 luni la data săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost

condamnat, astfel că reprezentarea pericolului social pe care l-a avut el

despre activitatea ilegală pe care o desfășura trebuie cenzurată prin prisma

posibilității reale pe care vârsta și instrucția sa le oferă.

Pe de altă parte, inculpatul

a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând faptele ce i-au fost

reținute în sarcină.

Pentru aceste motive, Curtea

urmează să mențină cuantumul de 3 ani închisoare al pedepsei, astfel cum a fost

stabilit de instanța de apel.

Cu privire la modalitatea de

executare a pedepsei, Curtea constată că suspendarea condiționată a acesteia nu

corespunde criteriilor unei juste individualizări și nici realizării scopului

preventiv-coercitiv al sancțiunii penale, conform art. 72 și art. 52 C. pen.

Inculpatul P.R. a mai

comercializat heroină și anterior datelor la care a fost depistat de organele

de poliție, din declarația martorului M.A.F. rezultând că a mai cumpărat cel

puțin de șapte ori heroină de la acesta.

Inculpatul folosea banii

astfel obținuți pentru a-i cheltui în discotecă, el abandonând școala după

absolvirea a patru clase și neavând nici o ocupație.

Din datele furnizate de

expertiza medico-legală psihiatrică și ancheta socială efectuate în cauză

rezultă că inculpatul este lipsit de supraveghere familială, prezentând

tulburări de conduită prin deficit instructiv-educativ.

Pentru aceste considerente,

Curtea apreciază ca necesară instituirea unei supravegheri a minorului prin serviciul

de supraveghere și reintegrare socială și stabilirea pentru acesta a unor

obligații pe care să le respecte pe timpul termenului de încercare ce se va

dispune; în acest fel, se va asigura posibilitatea unei eficiente și reale

reintegrări sociale a inculpatului minor și reeducarea sa în spiritul

respectului pentru valorile sociale încălcate.

În consecință, Curtea

urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București și să caseze hotărârile pronunțate numai cu privire la modalitatea de

executare a pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 86

3

C. pen., se va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3

ani închisoare aplicată inculpatului P.R., pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen.,

stabilindu-se un termen de încercare de 5 ani.

În perioada termenului de

încercare, inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

lit. a), b), c) și d) C. pen., precum și obligațiilor prevăzute de art. 86

3

alin. (2) lit. a) și b) C. pen., după cum urmează:

- să se prezinte în prima zi

de miercuri a fiecărei luni calendaristice la judecătorul desemnat cu

supravegherea lui;

- să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

- să desfășoare o activitate

sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare;

- să nu schimbe domiciliul

sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială a acestora decât în

condițiile fixate de instanță.

Supravegherea inculpatului

va fi încredințată serviciului de reintegrare socială și supraveghere de pe

lângă Tribunalul București.

Inculpatului i se va atrage

atenția asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind consecințele săvârșirii

unei infracțiuni în cursul termenului de încercare și a nerespectării

obligațiilor civile.

Curtea constată că

inculpatul a fost arestat preventiv de la 9 mai 2003 la 7 iulie 2003.

Onorariul cuvenit

apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Conform dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen.,

admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva deciziei

penale nr. 298 din 27 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală,

privind pe inculpatul P.R.

Casează decizia atacată și

sentința penală nr. 205 din 17 februarie 2004 a Tribunalului București, secția

a II-a penală, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 86

3

C. pen., dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani

închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art.

99 și următoarele din același cod, cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 C.

pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În perioada termenului de

încercare, inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

lit. a), b), c) și d) C. pen., precum și obligațiilor prevăzute de art. 86

3

alin. (3) lit. a) și b) C. pen.

Încredințează supravegherea

inculpatului serviciului de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă

Tribunalul București.

Atrage atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

Constată că inculpatul a fost

arestat preventiv de la 9 mai 2003 la 7 iulie 2003.

Potrivit dispozițiilor art. 192

alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 189 alin. (1) din același cod,

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 decembrie 2004.