ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4462/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4462/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 202 din 12
februarie 2002, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul I.R. la 10 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat
beneficiul liberării condiționate pentru restul de 365 zile, rămas neexecutat
din pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.
2162/2002 a Judecătoriei Brăila, și prin contopirea acestui rest cu pedeapsa
pronunțată în cauză, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
În temeiul art. 17 din Legea nr.
143/2000, s-a confiscat de la inculpat suma de 800.000 lei provenită din
infracțiune.
S-a menținut starea de arest și s-a
dedus, din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive, de la 04 octombrie
2003, la zi.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că la data de 03 octombrie 2003, în cadrul unei acțiuni
organizată de poliție, inculpatul a fost prins în flagrant, comercializând 4
doze de heroină.
Curtea de Apel București, prin
decizia penală nr. 219/ R din 29 martie 2004, admițând apelul inculpatului, a
desființat parțial sentința instanței de fond, deducând prevenția de la 03
octombrie 2003, în loc de 04 octombrie 2003, la zi.
Împotriva menționatelor hotărâri,
inculpatul I.R. a declarat recurs, cerând, în principal, să fie achitat în baza
art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,
întrucât fapta nu a fost comisă de acesta, iar în subsidiar redozarea pedepsei,
în raport de circumstanțele sale personale.
Examinând hotărârile atacate, în
raport de motivele de casare invocate în recurs, cât și din oficiu, se constată
că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,
încadrarea juridică în prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, fiind corespunzătoare.
Din probele administrate
(procesul-verbal de depistare întocmit de organele de poliție, denunțul și
declarațiile numitei P.G.F., planșele foto și declarațiile martorului P.D.A.),
rezultă, fără dubiu, că la data de 3 octombrie 2003, inculpatul a fost surprins
în flagrant, vânzând 4 doze de heroină, în schimbul sumei de 800.000 lei.
Referitor la pedeapsa de 10 ani
închisoare, aplicată inculpatului, se constată că aceasta este orientată spre
minimul special, la stabilirea ei instanța de fond având în vedere criteriile
de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol
social sporit al infracțiunii comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,
cât și persoana inculpatului, care posedă antecedente penale, iar în cursul
procesului a adoptat o atitudine nesinceră.
Întrucât din actele dosarului nu
rezultă nici cazuri de casare prevăzute de art. 385
9
alin. penultim
C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul
declarat de inculpat să fie respins, ca nefondat, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
Onorariul pentru apărătorul desemnat
din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Conform art. 88 C. pen., se va
deduce din pedeapsa aplicată, perioada cât inculpatul a fost arestat preventiv,
respectiv de la 04 octombrie 2003, la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul I.R. împotriva deciziei penale nr. 219 din 29 martie
2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată
perioada arestării preventive, de la 4 octombrie 2003 la 9 septembrie 2004.
Obligă pe recurent să plătească
statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9
septembrie 2004.