ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4725/2006

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 632 din 25

mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 7992/3/2006, Tribunalul București, secția I

penală, a condamnat pe inculpatul F.R.M., la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și C. pen.

În baza art. 61 C. pen., a fost

revocat restul de 360 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani

închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2144 din 19 august 2003

a Judecătoriei sectorului 5 București, dispunându-se contopirea cu pedeapsa

aplicată în cauză, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și

64 C. pen.

S-a dedus din pedeapsă perioada

reținerii și a arestării preventive de la 9 februarie 2006 la zi, menținându-se

arestarea preventivă.

S-a constatat că a fost consumată în

timpul expertizei cantitatea de 0,34 gr. heroină.

Tribunalul a reținut că, în ziua de 7

februarie 2006, în urma denunțurilor făcute de M.G. și Ș.I., lucrătorii de

poliție au organizat un flagrant, în cursul căruia au constatat că inculpatul,

cunoscut cu numele R., a vândut martorului denunțător Ș.I. 3 doze de heroină cu

suma de 1.050.000 lei.

Polițiștii l-au imobilizat pe

numitul R., identificat, ulterior, ca fiind inculpatul F.R.M.

Prin decizia penală nr. 518 din 5 iulie

2006, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de

inculpatul F.R.M., a desființat în parte sentința atacată și rejudecând, a

condamnat pe inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, în baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și a art.

71 și 64 lit. a) și b) din același cod.

În baza art. 61 C. pen., a fost

revocat restul de 360 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani

închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2144 din 19 august 2003

a Judecătoriei sectorului 5 București, dispunându-se contopirea cu pedeapsa

aplicată în cauză, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

A fost menținută arestarea

preventivă a inculpatului și a fost dedusă prevenția de la 9 februarie 2006 la

zi. De asemenea, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs inculpatul, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul declarat de

inculpat, Înalta Curte constată că este fondat pentru argumentele ce urmează:

Potrivit art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit

individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât

cele prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că acest caz

de casare are incidență în cauză, deoarece curtea de apel a aplicat o pedeapsă

nelegală.

Astfel, infracțiunea prevăzută de art.

2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, trafic ilicit de droguri de mare

risc, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor

drepturi.

Reducerea pedepsei sub minimul

prevăzut de lege se poate face numai ca urmare a aplicării unor circumstanțe

atenuante legale sau judiciare, în speță, a circumstanțelor prevăzute de art. 74

– art. 76 lit. a) C. pen.

Deși în considerentele deciziei, instanța

de apel motivează aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de 74 alin. (1)

lit. c), raportate la art. 76 alin. (1) lit. a), ele nu apar nici în minuta și

nici în dispozitivul deciziei, astfel încât pedeapsa de 6 ani închisoare este

în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte observă că prevederile art.

73 lit. a) C. pen., reținute de instanța de apel nu pot avea incidență în

cauză, fiind menționate din eroare de Curtea de Apel, deoarece infracțiunea de

trafic ilicit de droguri de mare risc nu poate fi săvârșită „prin depășirea

limitelor legitimei apărări sau ale stării de necesitate”.

Potrivit art. 385

8

alin. (1)

C. proc. pen., instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație

mai grea pentru cel care a declarat recurs.

Ca urmare, deși pedeapsa este

nelegală, ea nu poate fi majorată, întrucât apelul inculpatului a fost admis,

pedeapsa a fost redusă, iar instanța de recurs nu-i poate crea recurentului

inculpat o situație mai grea.

Înalta Curte, constatând incidența,

în cauză, a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C.

pen., urmează a admite recursul declarat de inculpat, a casa decizia atacată

și, rejudecând, va aplica aceste dispoziții raportate la art. 76 alin. (1) lit.

a) C. pen., reducând de la 6 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată

inculpatului.

Totodată, conform prevederilor art. 61

C. pen., va contopi restul de 360 de zile închisoare rămas neexecutat din

pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată de Judecătoria sectorului 5 București

prin sentința penală nr. 2144/2003 cu pedeapsa stabilită în cauză, urmând ca

recurentul inculpat să execute, în final, pedeapsa de 5 ani închisoare.

Se vor menține dispozițiile art. 71

și 64 lit. a) și b) C. pen., precum și celelalte dispoziții ale deciziei.

În baza art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsă, arestarea preventivă de la 9 februarie 2006 la zi.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul F.R.M. împotriva deciziei penale nr. 518 din 5 iulie 2006 a Curții

de Apel București, secția I penală.

Casează decizia atacată și rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă de

6 ani închisoare în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 6 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000.

- restul de pedeapsă de 360 de zile

rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 2144 din 19

august 2003 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 74 alin. (1) lit.

c) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul F.R.M. la

pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen., revocă

restul neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 2144 din 19

august 2003 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, pe care-l

contopește cu pedeapsa principală aplicată, urmând ca, în final, inculpatul să

execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

Menține aplicarea art. 71 și 64 lit.

a) și b) C. pen., precum și celelalte dispoziții ale deciziei.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive de la 9 februarie 2006

la 16 august 2006.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 august 2006.