ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 753/2010

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 817 din 1 octombrie 2009 Tribunalul București, secția I penală a condamnat pe inculpatul M.I.C. la: - 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen.; - două pedepse de câte 1 an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

și art. 80 C. pen. Conform art. 33 lit. a), 34 lit. a) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) și b) C. pen. În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 16 iulie 2008, la 06 august 2008 și de la 20 mai 2009 la zi, menținând starea de arest a inculpatului, conform art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpat cantitatea de 0,24 grame substanță ce conține heroină, depusă la IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii din 01 iunie 2009, cantitatea de 1,20 grame substanță ce conține heroină, depusă la IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii din 21 iulie 2008, respectiv 26 comprimate metadonă clorhidrat depuse la IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii din 01 iunie 2009, rămase în urma analizelor de laborator și dispune distrugerea acestora.

S-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 2.130 RON, consemnată la CEC BANK, conform recipisei nr. 2244475/1 din data de 05 iunie 2009, a sumelor de 100 Euro și 10 Dolari SUA depuse la IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii din 05 iunie 2009 și a telefonului mobil marca S. IMEI 355138/02/0818906/5 cu cartela aferentă, depuse la camera de corpuri delicte a Poliției sector 5 potrivit dovezii din 05 iunie 2009. În fapt, prima instanță a reținut că inculpatul, la data de 20 mai 2009, a vândut denunțătorului cu identitate protejată „F.C.” cantitatea de 0,32 grame heroină și a deținut 36 comprimate metadonă pentru consumul propriu, iar la data de 16 iulie 2008 a fost depistat deținând în locuința sa 1,26 grame heroină destinate consumului propriu.

Împotriva Sentinței penale nr. 817 din 1 octombrie 2009 a Tribunalului București, secția I penală în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul M.I.C., solicitându-se majorarea pedepsei, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante și respectiv, reducerea acesteia. Prin Decizia penală nr. 262 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală s-a admis apelul declarat de procuror, s-a desființat în parte sentința penală atacată, s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, s-au înlăturat circumstanțele atenuante și s-au majorat pedepsele aplicate inculpatului la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și respectiv la câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței. Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Instanța de prim control judiciar a reținută că sinceritatea inculpatului a intervenit în condițiile prinderii în flagrant a acestuia și a existenței altor mijloace de probă incontestabile. În aceste condiții, sinceritatea poate constitui o împrejurare favorabilă, dar nu poate o circumstanță atenuantă și, luată în considerare, poate conduce la aplicarea unei pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege. De asemenea, cantitatea de droguri, deși însemnată, trebuie analizată prin aceea că inculpatul putea trafica numai cantități dozate către consumatori, iar, timp, această cantitate poate deveni însemnată, prin însumare.

Așadar, nici această împrejurare nu poate constitui circumstanță atenuantă, ci doar un motiv de individualizare a pedepsei. Prin aceeași motivare, solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei apare a fi nefondată, atâta timp cât se consideră că circumstanțele atenuante au fost greșit reținute. Împotriva Deciziei penale nr. 262 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală în termen legal a declarat recurs inculpatul M.I.C., solicitând reținerea circumstanțelor atenuante și, în consecință, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În motivarea recursului, inculpatul arată că a dat dovadă de sinceritate pe parcursul procesului penal, a săvârșit infracțiunea pentru a-și procura dozele necesare consumului propriu, este tânăr, are în întreținere un copil minor și a traficat o cantitate foarte redusă de droguri.

Examinând recursul declarat în cauză prin prisma dispozițiilor art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează: Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunile ce i se rețin în sarcină a fost just individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune redozarea acesteia. În mod întemeiat, instanța de apel a procedat la înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, împrejurări ce pot constitui circumstanțe atenuante apreciindu-se în funcție de gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, împrejurările săvârșirii acesteia, periculozitatea inculpatului și nu impun, prin simpla constatare a acestora, o reducere a pedepsei sub minimul special.

Într-adevăr, inculpatul a recunoscut faptele comise, însă sinceritatea sa trebuie privită prin prisma faptului că a fost surprins în flagrant, fiind pus în fața unor probe indubitabile de vinovăție. De asemenea, inculpatul a traficat o cantitate relativ redusă de droguri de mare risc (0,36 grame heroină), însă instanța are în vedere gradul de pericol social ridicat al unei astfel de infracțiuni, ce nu justifică reținerea acestei împrejurări drept o circumstanță atenuantă. Celelalte aspecte arătate de inculpat, respectiv că este tânăr, are în întreținere un copil minor au fost avute în vedere de instanța de apel atunci când a aplicat inculpatului pedepse în cuantumul minim prevăzut de lege pentru infracțiunile comise.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului nu trebuie omisă nici împrejurarea că acesta a comis faptele în stare de recidivă post-executorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., ceea ce denotă perseverența inculpatului în activitatea infracțională. Față de aspectele arătate, Înalta Curte apreciază că recursul este neîntemeiat și urmează să îl respingă în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Potrivit art. 385 16 raportat la art. 381 C. proc. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de la 16 iulie 2008 la 6 august 2008 și de la 20 mai 2009 la zi. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I.C. împotriva Deciziei penale nr. 262 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 16 iulie 2008 la 6 august 2008 și de la 20 mai 2009 la 26 februarie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2010.