ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4790/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 446 din 9 decembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 2423/2003, inculpatul M.V. a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Prin aceeași sentință, inculpatul a mai fost condamnat la un an și 6 luni închisoare, în baza art. 240 C. pen., la 2 ani închisoare în baza art. 194 alin. (1) C. pen., la un an și 2 luni închisoare în baza art. 288 alin. (1) C. pen. și la un an închisoare în baza art. 291 C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În temeiul art. 33 și art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Tot astfel, s-a dispus revocarea beneficiului grațierii condiționate pentru pedepsele de un an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 C. pen., un an închisoare pentru infracțiunea, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., un an închisoare pentru art. 293 C. pen., un an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., pedepse aplicate prin sentința penală nr. 743/1999 a Judecătoriei sectorului 1 București. S-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de un an închisoare, dispunându-se ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, în total inculpatul urmând să execute 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

S-a confiscat în folosul statului, suma de 9.000.000 lei și s-au anulat actele false și anume adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj nr. 11885/2001, certificatul constatator nr. 3384/2001 al oficiului Registrului Comerțului Gorj, autorizația sanitară de funcționare nr. 003048 din 20 octombrie 2000, contractul de închiriere nr. 311 59 / N din 22 aprilie 2001 cu încheierea de autentificare nr. 4724 din 24 iulie 2001. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: În luna iulie 2001, de conveniență cu B.G., fostă consilier juridic la Ministerul Industriei și Resurselor, declinându-și o calitate falsă, aceea de consilier în cadrul ministerului, a pretins și primit de la F.R.D., administratorul SC N.P.C.

SRL, suma de 9 milioane lei pentru a fi înmânată unor funcționari din cadrul amintitului minister în scopul eliberării autorizației, pentru colectarea și valorificarea deșeurilor metalice feroase. Pentru aceasta inculpatul a falsificat documente de care a uzat. Întrucât a fost nemulțumit de suma primită și pentru că F.R.D. a refuzat să-i dea și alți bani, l-a amenințat pe acesta că va dispune controale urmate de sancțiuni. Împotriva sentinței penale de mai sus, inculpatul a declarat apel, solicitând achitarea sa pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen. A solicitat de asemenea redozarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia. Prin decizia penală nr. 311 din 23 iunie 2004, pronunțată în dosarul nr. 188/P/2004, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Nemulțumit de această hotărâre, inculpatul a formulat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Invocând prevederile art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., inculpatul solicită în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa. Recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. Probele administrate în cauză în toate fazele procesului penal au stabilit fără dubii vinovăția inculpatului pentru toate infracțiunile, pentru care a fost trimis în judecată și condamnat.

Declarațiile lui F.R.D., procesul-verbal de sesizare din oficiu, adresa, documentele referitoare la autorizări, declarațiile martorilor B.G., S.I., B.A., proces-verbal de confruntare, declarațiile inculpatului, confirmă faptul că după ce s-a prezentat sub o calitate falsă, inculpatul a pretins și primit suma de 9 milioane lei pentru a fi înmânată unor funcționari din cadrul Ministerului Industriilor și Resurselor în scopul avizării activității societății unde F.R.D. era administrator. Nemulțumit de cuantumul sumei primite și pentru că administratorul nu a suplimentat suma, l-a constrâns și l-a amenințat pentru acestea cu un control de represalii. De altfel însuși inculpatul a recunoscut în depozițiile sale săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

În aceste condiții recursul inculpatului urmează a fi respins cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 311 din 23 iunie 2004 a Curții de Apel Craiova. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2004.