ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1546/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1546/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
15 august 2003, reclamanta SC R. SA - Agenția Oradea, a solicitat, în
contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Vamală Interjudețeană Oradea,
suspendarea executării silite începută de intimată, în temeiul actului
constatator nr. 214 din 3 iulie 2003 și a procesului-verbal nr. 218/2003, până
la soluționarea contestației înaintată la Direcția Regională Vamală Oradea, cu cheltuieli de judecată.
Motivându-și cererea, reclamanta a
arătat că prin actul constatator nr. 214/2003 și procesul-verbal nr. 218/2003,
a fost somată să plătească suma de 506.002.644 lei reprezentând taxe vamale,
dobânzi și penalități de întârziere, deși din declarația vamală de tranzit nr. 21664/2001
rezultă ca importul în cauză este scutit de plata taxelor vamale.
Judecătoria Oradea, prin încheierea nr.
2399 din 15 septembrie 2003, a admis în parte cererea formulată și a dispus
suspendarea executării silite, inițiată de intimată în dosarul nr. 1893/2003,
în baza actului constatator nr. 214/2003, până la soluționarea contestației la
executare.
A respins capătul de cerere privind
obligarea intimatei, la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție,
prima instanță a reținut că se impune suspendarea executării silite, întrucât
reclamanta a formulat, în termen, contestație la Direcția Regională Vamală Oradea, punând astfel în discuție, legalitatea titlului executoriu
și susținând că importul este scutit de taxe vamale.
Considerând că intimata nu se află
în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ., s-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva încheierii au declarat
recurs, în termen legal, pârâtele Direcția Regională Vamală Oradea și
Autoritatea Naționala a Vămilor, solicitând modificarea încheierii și, în fond,
respingerea cererii de suspendare.
Recurentele au susținut că instanța
nu a motivat caracterul de urgență care să justifice măsura dispusă și că, în conformitate
cu dispozițiile art. 95 lit. i) și ale art. 96 din H.G. nr. 1114/2001,
comisionarul vamal răspunde în solidar, cu titularul operațiunii de vămuire,
pentru diferențele în minus constatate la controlul ulterior, precum si pentru
penalitățile rezultate din aceste operațiuni.
Prin încheierea pronunțată în
ședința de la 17 noiembrie 2003, recursul a fost admis în principiu, conform
dispozițiilor art. 308 C. proc. civ.
Recursul se va admite, pentru
considerentele expuse în continuare.
Prin cererea sa introductivă,
intimata-reclamantă a solicitat suspendarea executării silite, până la
soluționarea contestației introdusă la Direcția Regională Vamală Oradea.
În mod eronat, prima instanța a
admis cererea, dispunând suspendarea provizorie a executării silite, până la
soluționarea de către instanță, a contestației la executare, acordând astfel,
mai mult decât s-a cerut (plus petita).
Pe de altă parte, prin sentința nr. 8/CA
din 20 ianuarie 2004 a Tribunalului Bihor, secția comercială și de contencios
administrativ, depusă în dosarul de recurs, intimata-reclamantă a dovedit
anularea actului constatator nr. 214/2003 și a procesului-verbal nr. 218/2003,
emise de autoritatea vamală regională, astfel că cererea de suspendare a
executării silite pornite în temeiul acestor acte. nu mai are obiect.
Față de cele prezentate, pentru
justa soluționare a litigiului, urmează a se admite recursul declarat de
autoritățile vamale și a fi modificată sentința, în sensul respingerii cererii
de suspendare a executării.
Văzând și dispozițiile art. 312,
coroborate cu cele ale art. 304 pct. 6 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtele
Direcția Regională Vamală Oradea și Autoritatea Națională a Vămilor împotriva
încheierii nr. 2399 din 15 septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Oradea.
Casează încheierea atacată și în
fond, respinge cererea formulată de
SC R. SA Oradea.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 aprilie 2004.