ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2803/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2803/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la data de 24 noiembrie 2003, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu
cu pârâții Uniunea Avocaților din România și Baroul Galați, obligarea acestora
la primirea în profesia de avocat definitiv, cu scutire de examen, conform art.
16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
În motivare, reclamantul a
arătat că pârâții i-au respins în mod nejustificat cererea de primire în Baroul
Galați, fără examen, cu toate că a dovedit că îndeplinește cerințele legale în
acest sens, deoarece are studii juridice și a profesat ca ofițer de
specialitate la serviciul de cercetări penale din cadrul poliției, vreme
îndelungată.
Curtea de Apel Galați, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 104 din 12
mai 2004, a admis acțiunea, a desființat decizia nr. 9209 din 14 februarie 2004
a Consiliului Uniunii Avocaților din România și a dispus înscrierea
reclamantului în profesia de avocat în Baroul Galați, cu scutire de examen.
Instanța a reținut că
dispoziția din Statutul profesiei de avocat, care oprește liberul acces la
desfășurarea unei activități profesionale, sub condiția vârstei, este vădit
restrictivă și în afara limitelor textului legii, astfel încât apărarea
formulată în acest sens de către pârâți, nu poate fi primită.
Că reclamantul a făcut
dovada existenței dreptului de a fi primit în avocatură, cu scutire de examen,
conferit de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, deoarece este absolvent al
facultății de drept și a profesat vreme îndelungată într-o funcție de
specialitate, asimilată celei de consilier juridic.
Împotriva sentinței au
declarat recurs, în termen legal, pârâții Uniunea Avocaților din România și
Baroul Galați, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., casarea hotărârii recurate și, în fond, respingerea acțiunii, în
principal, ca prematură și, în subsidiar, ca nefondată.
Recurenții au susținut că
acțiunea trebuia formulată după comunicarea deciziei nr. 9209 din 14 februarie
2004 a Consiliului Uniunii Avocaților din România, introducerea cererii înainte,
determinând prematuritatea acțiunii.
Că, prin sentință, s-a admis
în mod nelegal, acțiunea, întrucât situația reclamantului nu se încadrează în
prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
În considerarea celui de-al
doilea motiv invocat, recursul se va admite, în sensul celor ce vor fi expuse
în continuare.
Având în vedere că în cursul
desfășurării judecății în primă instanță, s-a emis decizia nr. 9209 din 14
februarie 2004 a Consiliului Uniunii Avocaților din România, recurenta nu mai
poate susține excepția prematurității acțiunii.
În ceea ce privește fondul
cauzei, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din
Legea nr. 51/1995, dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui
examen, organizat în conformitate cu prevederile acestei legi și a statutului
profesiei.
Prin art. 16 alin. (2) lit. a)
și b) din aceeași lege, se stabilește că „poate fi primit în profesie, cu
scutire de examen, titularul diplomei de doctor în drept, precum și cel care,
anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de
judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult, timp de cel
puțin 10 ani”.
Din redactarea textului alin.
(1) de mai sus, rezultă că numai promovarea examenului dă naștere dreptului de
a fi primit în profesia de avocat, în timp ce alin. (2) cuprinde excepția.
Având în vedere că
excepțiile sunt de strictă interpretare, rezultă că enumerarea cazurilor de la lit.
a) și b) ale alin. (2), este restrictivă și limitativă.
În speță, recurenții-pârâți
au respins în mod legal cererea intimatului-reclamant de a fi primit în
profesie, cu scutire de examen, deoarece, anterior formulării cererii, acesta
nu a îndeplinit niciuna dintre cele patru categorii de profesii prevăzute de
lege, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv judecător, procuror, notar,
consilier juridic sau jurisconsult.
Faptul că intimatul are
studii juridice, fiind absolvent al unei facultăți de drept, reprezintă o
condiție necesară, dar nu suficientă pentru primirea sa în profesia de avocat,
cu scutire de examen.
De altfel, cu condiția
îndeplinirii cerințelor legale, intimatul are vocația de a participa la
examenul de primire în această profesie.
Având în vedere cele
prezentate și în temeiul dispozițiilor art. 314, coroborate cu cele ale art. 312
alin. (1) teza I și art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va admite recursul,
va modifica sentința atacată și, în fond, va respinge acțiunea reclamantului, ca
neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâții Uniunea Avocaților din România și Baroul Galați împotriva sentinței
civile nr. 104 din 12 mai 2004, a Curții de Apel Galați, secția comercială și
de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată
și, în fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul P.G., ca neîntemeiată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 aprilie 2005.