ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4148/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4148/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
civilă înregistrată la nr. 2541 din 5 august 2003 la Judecătoria Fălticeni,
precizată prin cererea depusă la 11 decembrie 2003, reclamanții G.M., J.M., S.N.,
A.V., S.I., I.S., Ț.E. și M.V., au chemat în judecată pe pârâtele B.V. și B.P.,
solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea
contractului de vânzare-cumpărare cu drept de uzufruct viager și clauză de
întreținere încheiat între S.I. și B.V., autentificat la nr. 35 din data de 31
ianuarie 1997 la BNP I.L. din Fălticeni.
În motivarea
acțiunii reclamanții au arătat că vânzătoarea S.I. este mama lor și a pârâtei B.P.,
iar cumpărătoarea B.V., fiica pârâtei B.P., nu și-a îndeplinit obligațiile
asumate prin contract privind întreținerea și ulterior înmormântarea
vânzătoarei.
Pârâtele B.V.
și B.P. au solicitat respingerea acțiunii întrucât obligațiile contractuale au
fost respectate.
Prin sentința
civilă nr. 605 din 29 aprilie 2004 a Judecătoriei Fălticeni s-a respins
acțiunea, ca nefondată, cu motivarea că din probatoriul administrat în cauză și
anume depozițiile martorilor L.A., I.D., I.A. și G.M. s-a confirmat susținerea
pârâtelor privind atât îndeplinirea obligației de întreținere cât și
înmormântarea și efectuarea parastaselor ulterioare decesului vânzătoarei S.N.
Apelul
declarat împotriva acestei sentințe de reclamantele G.M., J.M., Ț.E. și M.V. a
fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 2576 din 7 octombrie 2004 a Curții
de Apel Suceava, secția civilă.
Pentru a
pronunța această decizie instanța de control judiciar a suplimentat
probatoriul, audiind martorii S.M. și Z.E. propuși de reclamante și D.M. și T.G.
propuși de pârâte și a constatat că cumpărătoarea B.V., nepoata vânzătoarei,
ajutată de mama sa B.P., fiica vânzătoarei, și-a îndeplinit obligațiile asumate
prin contract privind întreținerea vânzătoarei cât timp aceasta a trăit și
ulterior înmormântarea vânzătoarei și efectuarea obiceiurilor tradiționale
(parastase), la anumite intervale după înmormântare.
De asemenea,
Curtea de Apel Suceava, secția civilă, a mai reținut că alți descendenți ai
defunctei vânzătoare fie nu au fost de acord cu formularea acțiunii, N.S., sau
au dorit să fie reprezentați în proces, S.I. și I.S., de pârâta B.V., ori nu au
atacat sentința judecătoriei, reclamanta V.A., exprimându-și în acest fel
dorința de menținere a contractului.
Împotriva
deciziei nr. 2576 din7 octombrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, au
declarat recurs G.M., J.M., Ț.E. și M.V. arătând că mama lor S.M., care a
decedat la 19 decembrie 2002 a fost bolnavă în ultimii ani de viață, având
nevoie de îngrijire și însoțitor permanent, fiind imobilizată la pat; ea a fost
îngrijită de recurentele Ț.E. și G.M.
Reclamantele
susțin că depozițiile martorilor audiați la cererea intimaților au fost vădit
nesincere pentru că nu au relatat aspecte esențiale referitoare la îngrijirea
vânzătoarei, iar înmormântarea și praznicele nu au fost făcute de cumpărătoare
conform obligațiilor contractuale. Pasivitatea vânzătoarei care nu a formulat
acțiune până la încetarea din viață se datorează faptului că aceasta a sperat
într-o rezolvare pe cale amiabilă a situației, printr-o rezoluțiune
convențională în fața notarului.
În raport de
aceste motive recurentele au solicitat admiterea recursului și, în rejudecare,
admiterea acțiunii având ca obiect rezoluțiunea contractului de
vânzare-cumpărare cu drept de uzufruct viager și clauză de întreținere urmând
să se dispună repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtelor
la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale.
Pârâta B.V. a
formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, întrucât
din probatoriile administrate în cauză rezultă că și-a îndeplinit în totalitate
obligațiile contractuale atât în timpul vieții cât și după decesul vânzătoarei.
Curtea,
analizând înscrisurile și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs
formulate, constată că între S.I. în calitate de vânzătoare și B.V. (nepoata de
fiică a vânzătoarei, respectiv fiica pârâtei B.P.) s-a încheiat contractul de
vânzare-cumpărare cu drept de uzufuct viager și clauză de întreținere privind
casa și terenul de 250 mp din satul Arghira, comuna Preutești, județul Suceava,
achitându-se de către cumpărătoare prețul de 600.000 lei la data autentificării
contractului nr. 35 din 31 ianuarie 1997.
Vânzătoarea a
decedat la 19 decembrie 2002 iar acțiunea a fost introdusă, de unii dintre
descendenții acesteia, la 5 august 2003, ceea ce dovedește că vânzătoarea a
fost mulțumită de modul în care cumpărătoarea și-a îndeplinit obligațiile de
întreținere asumate prin contract, timp de aproape 6 ani (31 ianuarie 1997–19
decembrie 2002).
Din
probatoriul amplu administrat în cauză și anume patru martori audiați la fond (I.D.,
A.I., T.A. și G.M.) plus patru martori audiați în apel (S.N.I., Z.E., D.M. și T.G.)
rezultând, în esență, că cumpărătoarea B.V., ajutată de mama sa B.P. și-a
îndeplinit obligațiile contractuale atât în timpul vieții privind întreținerea
vânzătoarei cât și după decesul acesteia (înmormântare și parastase). De
asemenea este de remarcat faptul că din cei nouă descendenți ai vânzătoarei S.N.I.,
patru și anume S.N. (care a declarat că nu a formulat acțiune), S.I. și I.S.
(care au dorit să fie reprezentați de pârâta B.V.), V.A. (care nu a atacat
hotărârea instanței de fond) au dovedit prin atitudinea lor că înțeleg să
recunoască valabilitatea actului de vânzare-cumpărare.
Motivele de
recurs formulate de reclamantele G.M., J.M., Ț.E. și M.V. împotriva deciziei nr.
2576 din7 octombrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, se referă la
situații de fapt expuse generic fără a fi invocat vreun motiv de nelegalitate a
deciziei atacate.
Potrivit art.
304 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai
pentru motive de nelegalitate, în situații prevăzute expres la pct. 1 – 10, ori
în speță recurentele nu au invocat nici în recursul scris și nici cu ocazia
susținerilor orale vreun motiv de nelegalitate.
Motivul de
recurs formulat cu ocazia concluziilor orale privind împrejurarea că semnătura
vânzătoarei de pe contract nu aparține defunctei întrucât aceasta nu știa
carte, nu poate fi invocat la acest termen, 19 mai 2005, deoarece potrivit art.
303 C. proc. civ. recursul se va motiva, sub sancțiunea nulității, prin însăși
cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs în 15 zile de la data
comunicării deciziei, și în consecință trebuia invocat în 15 zile de la data de
16 noiembrie 2004 când s-a comunicat decizia.
În raport de
considerentele înfățișate, Curtea constată că motivele de recurs sunt nefondate
și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantele G.M., J.M., Ț.E. și M.V. împotriva
deciziei nr. 2576 din7 octombrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă,
în contradictoriu cu intimații B.V., B.P., S.N., V.A., S.I. și I.S.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 mai 2005.