ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5881/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 804

din 25 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Iași, inculpatul R.C. a fost

condamnat după cum urmează:

- la 2 pedepse de câte 10

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pentru 2 infracțiuni de viol prevăzute de art. 197 alin. (3)

teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- la 2 pedepse de câte un an

închisoare pentru 2 infracțiuni de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin.

(1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 s-au constatat grațiate integral pedepsele de câte un an închisoare

aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 202 alin. (1) C. pen.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Conform art. 33 lit. a),

art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de 10 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă durata detenției preventive de la 10 septembrie 2002 la zi.

S-a admis acțiunea civilă

formulată de partea vătămată C.V.I. și I.E.D., prin reprezentanta lor legală I.M.

și s-a dispus obligarea inculpatului la câte 100.000.000 lei daune morale către

fiecare parte vătămată.

Inculpatul a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

În fapt, s-a reținut că în

perioada 2000-2002, în repetate rânduri inculpatul a întreținut raporturi

sexuale cu minorele I.D.E., în vârstă de 11 ani și C.V.I. în vârstă de 12 ani,

profitând de imposibilitatea acestora de a se apăra sau de a-și exprima voința

precum și faptul că în aceeași perioadă a săvârșit în prezența minorelor, acte

cu caracter obscen.

Prin decizia penală nr. 310

din 16 septembrie 2004, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat reținându-se că situația de fapt și încadrarea juridică au

fost corect stabilite, iar pedepsele au fost just individualizate.

Inculpatul a declarat recurs

în motivarea căruia a susținut că individualizarea pedepselor este greșită.

Recursul își găsește temeiul

în dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu

este fondat.

Curtea apreciază că pedeapsa

pentru fiecare infracțiune comisă este corespunzătoare pericolului social

concret al faptei determinat de împrejurările în care a fost comisă și de

urmările produse.

Astfel se reține că

activitatea infracțională s-a desfășurat în mod repetat, pe parcursul a

aproximativ 2 ani, inculpatul profitând de faptul că minorele locuiau în

aceeași curte cu el, fiind fiicele concubinei fratelui său, că pentru a

întreține raporturi sexuale cu părțile vătămate inculpatul a apelat la

intimidare prin exercitarea unei anumite autorități și prin amenințarea cu

bătaia și că pentru a le determina să nu spună ce li se întâmplă inculpatul

le-a dat minorelor bani.

Toate aceste împrejurări

sunt de natură a conferi faptelor o gravitate deosebită.

Pe de altă parte la individualizarea

pedepselor s-a ținut seama și de faptul că inculpatul nu are antecedente

penale, este căsătorit și era încadrat în muncă.

Așa fiind se apreciază că nu

există nici un motiv care să justifice reducerea pedepselor.

Cum nici din examinarea

cauzei din oficiu nu rezultă existența vreunui motiv de casare care să poată fi

luat în considerare în condițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Se va deduce la zi arestarea

preventivă.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva deciziei penale nr. 310 din 16

septembrie 2004 a Curții de Apel Iași.

Compută detenția preventivă

de la 10 septembrie 2002 la 10 noiembrie 2004.

Obligă recurentul să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 noiembrie 2004.