ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3384/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC B.I. SRL a chemat în judecată pe pârâții SC C.V. SRL Arad și N.E., pentru a fi obligați la plata sumei de 26.000 mărci germane, reprezentând despăgubiri, ca urmare a avarierii autocarului Mercedes 303, proprietatea reclamantei, de către șoferul N.E., prepus al SC C.V. SRL. Pârâții au invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vâlcea, solicitând declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Arad. Prin sentința civilă nr. 387 din 21 noiembrie 2000, Tribunalul Vâlcea a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Arad, având în vedere dispozițiile art. 5 și 7 C. proc.

civ., conform cărora cererea se soluționează de instanța domiciliului pârâtei. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a formulat apel, care a fost admis de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ. Prin decizia nr. 121/A-C din 5 martie 2001, Curtea de Apel a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Vâlcea. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 10 pct. 8 și art. 12 C. proc. civ., reclamanta avea dreptul de a alege între instanța în circumscripția căreia s-a produs faptul ilicit sau instanța sediului pârâtului. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către pârâta SC C.V.

SRL Arad, care a susținut că, din moment ce Codul de procedură civilă prevede competența de soluționare a litigiului de către instanța sediului pârâtei, este lesne de înțeles că datorită deplasărilor și a timpului pierdut nu este interesată ca litigiul să fie soluționat de către Tribunalul Vâlcea. Recursul este neîntemeiat. Art. 12 C. proc. civ. prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente. Conform art. 10 C. proc. civ., în afara instanței domiciliului pârâtei, pentru situațiile în care cererea de chemare în judecată își are izvorul într-un fapt ilicit, mai are competența soluționării cauzei, instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit acel fapt. Cum, în cauză, este în discuție un fapt ilicit, care a avut loc în circumscripția Tribunalului Vâlcea și, cum, conform art. 12 C. proc.

civ., numai reclamanta are dreptul de a alege instanța competentă și, cum reclamanta a ales ca instanță competentă în judecarea cererii sale Tribunalul Vâlcea, corect a procedat Curtea de Apel Pitești, admițând apelul, casând sentința atacată și trimițând cauza spre soluționare Tribunalului Vâlcea. Codul de procedură civilă nu are vreo dispoziție în sensul stabilirii instanței competente, în funcție de interesul pârâtei, de economia de timp sau de cheltuială determinată de deplasări, ci doar prevede posibilitatea alegerii instanței competente de către reclamant. Așa fiind, se constată că hotărârea este la adăpost de orice critică, recursul urmând a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de pârâta SC C.V. SRL Arad, împotriva deciziei nr. 121 A-C din 5 martie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2004.