ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1355/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1355/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 19 februarie 2004, reclamantul R.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 1933
din 19 noiembrie 2002, emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și obligarea
pârâtei să-i recunoască drepturile ce i se cuvin în baza Legii nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat că, deși îndeplinea toate condițiile legale, pârâta i-a refuzat
recunoașterea drepturilor sale.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 246 din 22 aprilie 2004, a
admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a constatat că reclamantul
beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 9
decembrie 1953 - 1 noiembrie 1956, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a soluționa astfel, instanța
a reținut că atâta vreme, cât nu se contestă prestarea muncii în timpul
stagiului militar, într-un detașament organizat în acest scop, nu există motive
pentru a excepta solicitantul, de la recunoașterea drepturilor sale.
Împotriva acestei sentințe,
considerând-o nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de
Pensii Dolj.
În prealabil, recurenta a invocat
excepția tardivității acțiunii față de dispozițiile art. 6 alin. (5) din Legea nr.
309/2002.
Pe fond s-a arătat că instanța nu
putea acorda drepturile reclamantului, pentru perioada 12 martie 1956 - 1
noiembrie 1956, deoarece în această perioadă, reclamantul a satisfăcut stagiul
militar în U.M. 04509.
Critica este neîntemeiată.
Potrivit art. 6 alin. (5) din Legea nr.
309/2002, împotriva hotărârii, persoana interesată poate face contestație la
curtea de apel, în termen de 30 zile.
Numai cu borderoul de recomandate
prezentate la oficiul poștal, recurenta nu poate face dovada datei la care
reclamantul a luat cunoștință de hotărârea atacată și, astfel, nu se poate
stabili cu certitudine, data când a primit acest act.
Din copia livretului militar
prezentat de reclamant, în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a prestat
muncă, în perioada 9 decembrie 1953 - 12 martie 1956, la Detașamentul 02 Craiova și în perioada 12 martie 1956 - 1 noiembrie 1956, la U.M. 04509.
După lăsarea la vatră, el a fost
inclus în categoria soldaților neinstruiți.
Din moment ce nu se contestă
prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate
în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea
drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile,
de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în
condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv
de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament
diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanță a
stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de
admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza
a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 246 din 22 aprilie 2004,
a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 martie 2005.