ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1816/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 256 din 11

iulie 2003, Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpații B.C. și R.O. la câte 3

ani închisoare, în baza art. 312 alin. (1) C. pen., raportat la art. 14 din

Decretul nr. 466/1979 și la câte 2 ani pedeapsa complementară, prevăzută de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

În baza aceleiași sentințe, au fost

condamnați inculpații S.A.N., P.C.N. la câte 3 ani închisoare și la câte 2 ani

pedeapsa complimentară, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în temeiul art.

312 alin. (1), raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru toți inculpații, pe

perioada prevăzută de art. 82 C. pen.

Instanța de fond a dispus

confiscarea mercurului și a obligat pe fiecare inculpat la câte 2.500.000 lei

cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut în fapt că inculpatul B.C.,

a găsit în pivnița casei sale la 26 ianuarie 1997, două butelii cu mercur alb,

pe care le-a păstrat în vederea valorificării.

În anul 1998 inculpatul C.D., i-a

propus lui B.C. să valorifice cele 9,2 kg. mercur, le-a primit de la acesta și

i le-a dat inculpatului R.O., în vederea comercializării.

În perioada ianuarie, martie 1999,

mercurul a fost deținut de inculpatul S.A.N., care a încercat să-l valorifice

unei persoane care în realitate era agent sub acoperire.

Mercurul a fost găsit la locuința

lui S.A.N., care era însoțit de coinculpatul P.C.N., fiind surprinși cu

mercurul în zona stației CFR Tg. Jiu, când cei doi încercau să valorifice pretinsului

cumpărător, agentul de poliție sub acoperire.

Împotriva sentinței de mai sus au

declarat apel inculpații P.C.N., C.D., R.O. și S.A.N., care prin apărătorii lor

au criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei în sensul că

faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Curtea de Apel Craiova a admis

apelurile declarate de cei patru inculpați, a casat sentința primei instanțe și

în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b

1

) C.

proc. pen. și art. 18 C. pen., i-a achitat pe inculpații B.C., C.D., R.O. și S.A.N.,

aplicându-le în temeiul art. 91 C. pen. fiecăruia, amendă administrativă de

câte un milion lei.

S-a apreciat că față de timpul

relativ îndelungat scurs de la data săvârșirii faptelor, care nu mai produc un

impact negativ asupra opiniei publice, de cantitatea redusă de mercur, de

datele ce caracterizează fiecare inculpat, lipsa antecedentelor penale, poziția

sinceră și de regret manifestată de aceștia și lipsa pericolului concret și de

rezonanță socială a faptelor comise, sunt aplicabile dispozițiile art. 18

1

C. pen.

Împotriva deciziei instanței de apel

a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a criticat

hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpaților.

Se susține în motivele de recurs că

faptele celor patru inculpați prezintă gradul de pericol social concret al

infracțiunii, prevăzute de art. 312 C. pen., că aceștia au manipulat și deținut

timp de câțiva ani o cantitate mare de mercur și au acționat în grup căutând în

diferite combinații cumpărători, pentru vânzarea mercurului pe piața neagră.

Se solicită de către Parchet

admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței de condamnare

pronunțată de prima instanță.

Recursul declarat în cauză este

fondat.

În conformitate cu prevederile art. 18

1

C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin

atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei

concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de

pericol social al unei infracțiuni.

În alin. (2) al aceluiași articol se

precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține

seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de

împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut

produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.

Examinând cauza, se constată că

fapta săvârșită de inculpat prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Numai circumstanțele personale ale

inculpaților, respectiv lipsa antecedentelor penale și comportarea bună a

acestora nu sunt de natură să ducă la concluzia lipsei de pericol social a

faptelor comise.

Astfel inculpații au manipulat și

deținut un timp îndelungat, în vederea comercializării o cantitate mare de

mercur, 9,2 kg, au acționat în grup și deși nu au reușit, au urmărit plasarea

mercurului pe piața neagră, acceptând posibilitatea producerii unor consecințe

grave asupra vieții sau sănătății unui număr nedeterminat de persoane, dat

fiind efectul foarte toxic al mercurului.

Aceste circumstanțe reale vizând

modul de săvârșire a faptei, cât și scopul urmărit, concretizează pericolul

social specific unei infracțiuni, în condițiile art. 18 C. pen., instanța de

fond fiind cea care a pronunțat o hotărâre legală prin condamnarea inculpaților

și a procedat la o corectă aplicare a legii.

Pentru aceste considerente Curtea

constată, că recursul declarat de Parchet este întemeiat, decizia de achitare

pronunțată de instanța de apel fiind greșită, astfel că va admite recursul în

temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va casa hotărârea

atacată și va menține sentința primei instanțe.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva deciziei penale nr. 496

din 31 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe intimații inculpați B.C.,

C.D., R.O. și S.A.N.

Casează decizia atacată și

rejudecând, menține sentința instanței de fond.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

aprilie 2004.