ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1816/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 256 din 11 iulie 2003, Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpații B.C. și R.O. la câte 3 ani închisoare, în baza art. 312 alin. (1) C. pen., raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979 și la câte 2 ani pedeapsa complementară, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza aceleiași sentințe, au fost condamnați inculpații S.A.N., P.C.N. la câte 3 ani închisoare și la câte 2 ani pedeapsa complimentară, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în temeiul art. 312 alin. (1), raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru toți inculpații, pe perioada prevăzută de art. 82 C. pen.

Instanța de fond a dispus confiscarea mercurului și a obligat pe fiecare inculpat la câte 2.500.000 lei cheltuieli judiciare statului. S-a reținut în fapt că inculpatul B.C., a găsit în pivnița casei sale la 26 ianuarie 1997, două butelii cu mercur alb, pe care le-a păstrat în vederea valorificării. În anul 1998 inculpatul C.D., i-a propus lui B.C. să valorifice cele 9,2 kg. mercur, le-a primit de la acesta și i le-a dat inculpatului R.O., în vederea comercializării. În perioada ianuarie, martie 1999, mercurul a fost deținut de inculpatul S.A.N., care a încercat să-l valorifice unei persoane care în realitate era agent sub acoperire. Mercurul a fost găsit la locuința lui S.A.N., care era însoțit de coinculpatul P.C.N., fiind surprinși cu mercurul în zona stației CFR Tg.

Jiu, când cei doi încercau să valorifice pretinsului cumpărător, agentul de poliție sub acoperire. Împotriva sentinței de mai sus au declarat apel inculpații P.C.N., C.D., R.O. și S.A.N., care prin apărătorii lor au criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei în sensul că faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de cei patru inculpați, a casat sentința primei instanțe și în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. și art. 18 C. pen., i-a achitat pe inculpații B.C., C.D., R.O. și S.A.N., aplicându-le în temeiul art. 91 C. pen. fiecăruia, amendă administrativă de câte un milion lei.

S-a apreciat că față de timpul relativ îndelungat scurs de la data săvârșirii faptelor, care nu mai produc un impact negativ asupra opiniei publice, de cantitatea redusă de mercur, de datele ce caracterizează fiecare inculpat, lipsa antecedentelor penale, poziția sinceră și de regret manifestată de aceștia și lipsa pericolului concret și de rezonanță socială a faptelor comise, sunt aplicabile dispozițiile art. 18 1 C. pen. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a criticat hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpaților. Se susține în motivele de recurs că faptele celor patru inculpați prezintă gradul de pericol social concret al infracțiunii, prevăzute de art. 312 C. pen., că aceștia au manipulat și deținut timp de câțiva ani o cantitate mare de mercur și au acționat în grup căutând în diferite combinații cumpărători, pentru vânzarea mercurului pe piața neagră.

Se solicită de către Parchet admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței de condamnare pronunțată de prima instanță. Recursul declarat în cauză este fondat. În conformitate cu prevederile art. 18 1 C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În alin. (2) al aceluiași articol se precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.

Examinând cauza, se constată că fapta săvârșită de inculpat prezintă pericolul social al unei infracțiuni. Numai circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv lipsa antecedentelor penale și comportarea bună a acestora nu sunt de natură să ducă la concluzia lipsei de pericol social a faptelor comise. Astfel inculpații au manipulat și deținut un timp îndelungat, în vederea comercializării o cantitate mare de mercur, 9,2 kg, au acționat în grup și deși nu au reușit, au urmărit plasarea mercurului pe piața neagră, acceptând posibilitatea producerii unor consecințe grave asupra vieții sau sănătății unui număr nedeterminat de persoane, dat fiind efectul foarte toxic al mercurului.

Aceste circumstanțe reale vizând modul de săvârșire a faptei, cât și scopul urmărit, concretizează pericolul social specific unei infracțiuni, în condițiile art. 18 C. pen., instanța de fond fiind cea care a pronunțat o hotărâre legală prin condamnarea inculpaților și a procedat la o corectă aplicare a legii. Pentru aceste considerente Curtea constată, că recursul declarat de Parchet este întemeiat, decizia de achitare pronunțată de instanța de apel fiind greșită, astfel că va admite recursul în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va casa hotărârea atacată și va menține sentința primei instanțe. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva deciziei penale nr. 496 din 31 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe intimații inculpați B.C., C.D., R.O. și S.A.N. Casează decizia atacată și rejudecând, menține sentința instanței de fond. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2004.