ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3320/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea din 30 octombrie 2002

reclamanții au contestat dispoziția nr. 1479 din 19 septembrie 2002 a

Primarului prin care i s-a respins notificarea pentru despăgubiri asupra

imobilului expropriat în 1987.

Tribunalul Olt, prin încheierea din 19

noiembrie 2003, a luat act de renunțare la judecată a reclamanților, în baza

art. 246 C. proc. civ.

În apel, prin decizia civilă nr. 325 din

7 noiembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a anulat încheierea, a

evocat fondul și a desființat dispoziția atacată constatând că „reclamanții au

drept la despăgubiri prin echivalent în cuantumul stabilit prin procesul verbal

din 15 ianuarie 1987, la care se vor stabili măsurile reparatorii conform

Normelor Metodologice.

Contra deciziei D.G.F.P. Olt, în nume

propriu și pentru Ministerul Finanțelor a declarat recurs pe temeiul art. 304 pct.

6 și 9 C. proc. civ., relevând că:

- reclamanții au renunțat la judecată,

iar încheierea este fără drept de apel, iar

- instanța a constatat dreptul la

despăgubiri deși reclamanții nu au știut așa ceva.

Recursul este nefondat.

Prin cererea olografă din 19 februarie

2003 (fila 23 fond) reclamanții renunță la judecata contra Prefecturii, alin. (3),

dar „solicită, în schimb, anularea dispoziției Primăriei orașului Drăgănești

Olt, întrucât au dreptul la despăgubiri conform art. 11 din Legea nr. 10/2001

(alin. penultim).

Drept urmare, corect s-a anulat

încheierea, în apel, pe temeiul art. 297 alin. (1) C. proc. civ. și s-a evocat

fondul, acordându-se actualizarea despăgubirilor primite în 1987, așa cum s-a

cerut prin acțiune [fila 1, alin. (3)-(4) în cererea de chemare în judecată).

Așadar, în apel nu s-a acordat ceea

ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6) și nu s-a făcut o aplicare greșită a legii,

ci, dimpotrivă, în limitele obiectului acțiunii s-a constatat dreptul la

despăgubiri actualizate fără a se dispune.

În sfârșit, într-adevăr conform art. 246

alin. (2) C. proc. civ., renunțarea la judecată se constată prin încheiere fără

drept de apel, dar, în cauză nu a avut loc o renunțare la judecată, ci la una

din părți (Prefectura), iar, pe de altă parte, sunt incidente dispozițiile art.

297 alin. (1) C. proc. civ., întrucât prima instanță nu a cercetat fondul

cauzei, astfel că hotărârea (încheierea) a fost corect anulată. Soluția

prevăzută în motivele de recurs de a recalifica apelul ca recurs și, apoi, de a

respinge apelul ca inadmisibil, nu poate fi primită, în raport de dispozițiile

art. 297 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de D.G.F.P. Olt în nume propriu și pentru Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 325 din 7 noiembrie 2003 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie

2005.