ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10509/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10509/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra
cauzei civile de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secția
civilă, la 24 octombrie 2002, reclamantul M.C.C. a chemat în judecată pe pârâta
Primăria orașului Drăgănești Olt pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va
pronunța, să dispună anularea dispoziției nr. 1475/2002 a primăriei Drăgănești
Olt.
În motivarea cererii s-a arătat că în mod greșit s-a
considerat că nu poate beneficia de măsuri reparatorii deoarece ar fi primit
despăgubiri. Legea nr. 10/2001 prevede, pentru o astfel de situație, obligarea
fostului proprietar la restituirea sumelor primite, în valoare actualizată.
Prin încheierea din 19 februarie 2003 tribunalul a luat act
de renunțarea reclamantului la judecată, în temeiul art. 246 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri reclamantul a declarat recurs
însă Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 323 din 7 noiembrie 2003 a
admis „apelul” și s-a pronunțat asupra fondului cauzei în sensul că a admis
contestația, a anulat dispoziția primarului și a stabilit că M.C. are dreptul
la „reparații” prin echivalent.
În considerentele hotărârii s-a reținut că la dosar exista
cererea reclamantului prin care arăta că renunță doar la capătul de cerere
privind acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Decizia instanței de control judiciar a fost recurată de
către Statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Olt critica,
întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând
următoarele aspecte:
În ședința publică de la 19 februarie 2003 reclamantul a
declarat că renunță la judecată, motivat de faptul că s-a adresat Prefecturii
județului Olt pentru despăgubiri.
Renunțarea la judecată se constată prin încheiere dată fără
drept de apel. În aceste condiții, împotriva încheierii nu se putea face apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a apreciat
că deși recurentul și-a motivat în drept recursul pe prevederile art. 304 pct.
9 C. proc. civ., dezvoltarea criticilor formulate face posibilă încadrarea
acestora în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în
raport de care a și fost analizat recursul, reținând următoarele:
Prin încheierea dată la 19 februarie 2003 Tribunalul Olt a
luat act de renunțarea reclamantului la judecată.
Conform art. 246 alin. (2) C. proc. civ, renunțarea la
judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel.
Unul dintre principiile care guvernează regimul căilor de
atac este acela al legalității căii de atac care presupune că hotărârea
judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege.
În speță, deși reclamantul a declarat recurs, instanța de
control judiciar, cu încălcarea dispozițiilor procedurale enunțate, a judecat
un apel, fără ca eventual, în prealabil să fi pus în discuția părților
calificarea căii de atac în condițiile art. 84 C. proc. civ.
De vreme ce s-a nesocotit un principiu care reglementează
desfășurarea procesului civil conform etapelor impuse de legiuitor, hotărârea
pronunțată este lovită de nulitate. Vătămarea suferită de recurent decurge din
aceea că, deși legea nu o prevede, s-ar ajunge ca problema privitoare la
renunțarea reclamantului la judecată să fie analizată într-o etapă procesuală
suplimentară, aceea a apelului.
Față de cele ce preced, rezultă că hotărârea este
susceptibilă de casare pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc.
civ., de vreme ce vătămarea provocată prin actul de procedură săvârșit de
instanță nu poate fi acoperită decât prin anulare, așa cum impune art. 105
alin. (2) C. proc. civ.
Conform art. 3 pct. 3 C. proc. civ., curtea de apel judecă
recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale,
care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
În aceste condiții, după casare, în temeiul art. 312 alin. (5)
C. proc. civ. pricina va fi trimisă curții de apel pentru ca, judecând
recursul, să analizeze dacă hotărârea primei instanțe este sau nu legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Statul român prin
Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Olt, împotriva deciziei civile nr. 323
din 7 noiembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și în consecință:
Casează decizia și trimite cauza aceleiași instanțe pentru
rejudecarea căii de atac a recursului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2005.