ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7226/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 3

iulie 2003 pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamantul S.S. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta P.A. pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună

anularea procesului-verbal de licitație din 21 septembrie 2001, în dosarul de

executare nr. 186/2001 al Biroului Executorului Judecătoresc R.V.

În motivarea cererii reclamantul a

arătat că în mod eronat au făcut obiectul licitației un garaj, alte anexe

gospodărești și terenul aferent, acesta din urmă aparținând în indiviziune mai

multor persoane.

Ulterior reclamantul și-a completat

acțiunea, solicitând evacuarea pârâtei din imobilul ce a făcut obiectul

licitației precum și obligarea ei la despăgubiri în cuantum de 50.000.000 lei.

Prin sentința civilă nr. 4636 din 29

septembrie 2003, Judecătoria Buzău a respins capătul de cerere privind anularea

procesului verbal de licitație, reținând că identificarea și evaluarea

imobilului s-au făcut cu acordul părților iar pe de altă parte că nu există

nici o dovadă conform căreia terenul ar aparține mai multor proprietari.

În privința celorlalte capete de

cerere, ele au fost anulate ca netimbrate, reclamantul refuzând să achite

sumele datorate cu acest titlu.

Apelul declarat de reclamant

împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr.

388 din 4 decembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, reținându-se că reclamantul

nu s-a conformat obligațiilor instituite prin Legea nr. 146/1997 rep.

Reclamantul a formulat recurs,

nemotivat în drept, împotriva deciziei, susținând în esență că nu a știut cu

cât să-și timbreze apelul.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 20 din

Legea nr. 146/1997 modificată și completată, taxele de timbru se plătesc

anticipat, sub sancțiunea anulării cererii.

Apelantul nu a timbrat cererea odată

cu depunerea ei și nici nu s-a conformat solicitării instanței, care i-a fost

comunicată prin citație, de a depune o notă privind timbrajul și de a timbra,

nemaiprezentându-se la proces. În aceste condiții, măsura luată de instanța de

apel este legală și temeinică, reclamantul neputându-se prevala de

necunoașterea legii, astfel că recursul va fi respins ca nefondat conform art.

312 alin. (1) teza a II – a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

reclamantul S.S. împotriva deciziei nr. 388 din 4 decembrie 2003 a Curții de

Apel Ploiești, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2004.