ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1654/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1654/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1253
din 7 octombrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2
alin. (1) și (3) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit.
a) C. pen., i-a condamnat pe inculpații A.C. și S.A. la câte o pedeapsă de 8
ani închisoare fiecare.
A făcut aplicarea art. 71 –
art. 64 C. pen.
Conform art. 88 C. pen., a
dedus prevenția inculpaților de la 29 mai 2003 la zi.
În baza art. 350 C. proc.
pen., a menținut starea de arest a inculpaților.
Conform art. 17 din Legea
nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., a confiscat cantitatea de
3,527 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator în vederea
distrugerii.
În baza art. 191 C. proc.
pen., a obligat fiecare inculpat la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare
către stat, din care s-a avansat 400.000 lei onorariu avocat din oficiu din
fondul Ministerului Justiției pentru S.A.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 28 mai 2003, organele de
poliție din cadrul Brigăzii Antidrog sector 3 București au organizat efectuarea
unui flagrant în vederea depistării traficanților de droguri care își
desfășurau activitatea infracțională la adresa din str. Constantin Nacu.
În cauză, denunțătorii N.N.
și I.P. au arătat anterior că au cumpărat în mai multe rânduri heroină de la
frații M., A. și C. care vând doza la prețul de 200.000 lei, la locuința lor de
la adresa sus-menționată.
În prezența denunțătorului
I.P., organele de poliție, după ce au marcat cu un praf galben fluorescent suma
de 1.000.000 lei sau deplasat pe str. Constantin Nacu, unde denunțătorul I.P.,
a indicat imobilul de la nr. 8, precizând că la subsolul clădirii locuiesc
frații A. și părinții acestora.
După câteva minute, în jurul
orelor 23,00, denunțătorul I.P. s-a întâlnit în apropierea imobilului
sus-menționat cu inculpatul S.A. zis G. pe care l-a rugat să-i procure 5 doze
de heroină de la frații A., lucru cu care inculpatul S.A. a fost de acord,
înțelegându-se să-i dea pentru acest serviciu o doză de heroină.
Inculpatul S.A. a pătruns în
locuința respectivă, unde s-a întâlnit cu inculpatul A.C. zis M. i-a dat
acestuia banii primiți de la I.P., după care inculpatul a mers într-o altă
încăpere de unde s-a întors cu 5 doze de heroină pe care le-a dat lui S.A.
Inculpatul S.A. a revenit în
stradă, a păstrat pentru el o doză, iar pe celelalte 4 le-a predat lui I.P.
care se afla în acel moment într-un autoturism condus de un polițist,
inscripționat însă pentru conspirativitate cu sigla „taxi”.
Denunțătorul l-a invitat pe
inculpat în taxi sub pretextul că vor merge împreună pentru a se droga.
Inculpatul a urcat în autoturism, care după ce a rulat 3000-4000 m, a fost
oprit de ceilalți polițiști, aflați în urmărire.
În acel moment, S.A. a
aruncat pe jos doza pe care o avea asupra sa, doză care nu a mai putut fi
găsită (denunțătorul predând celelalte 4 doze organelor de poliție).
Inculpatul S.A. a declarat
că de aproximativ 2 ani consuma heroină, iar în ultimele 6 luni a consumat
heroină injectabilă, precizând totodată că de aproximativ 2 luni a cumpărat doze,
atât de la A.M., dar mai ales de la inculpatul A.C., la prețul de 200.000 doza.
După aceasta, organele de
poliție au pătruns în locuința în cauză, unde au fost depistați frații A.C. și
A.A., precum și martorii C.F. și B.L.M.
Organele de poliție au procedat
la verificarea cu lampa cu raze ultraviolete a celor depistați în locuință,
constatând că inculpatul A.C. prezenta urme vizibile de praf galben fluorescent
pe ambele palme.
Faptele și vinovăția
inculpaților au fost dovedite pe baza procesului verbal de constatare a
infracțiunii, proces verbal de verificare, rapoarte de constatare
tehnico-științifică, declarații de martori, planșe foto și declarații
inculpați.
În faza de urmărire penală,
inculpatul A.C. a negat inițial că a vândut inculpatului S.A. 5 doze de heroină
contra sumei de 1.000.000 lei, dar ulterior a recunoscut acest lucru și a
condus organele de poliție în curtea imobilului, unde dintr-un burlan, a scos o
punguliță din folie transparentă, în care se aflau 12 doze de heroină. De
asemenea, a condus organele de poliție și în preajma locuinței sale pe str.
Speranței, unde dintr-un hidrant a mai scos 145 doze heroină.
Acest inculpat a recunoscut
în faza de urmărire penală că o perioadă de timp a fost consumator de heroină,
iar din ianuarie 2003, a început să cumpere acest drog de la persoane
necunoscute din cartierul Ferentari și apoi să vândă consumatorilor droguri la
prețul de 200.000 lei doza.
În faza de cercetare
judecătorească inculpatul A.C. a negat că ar fi traficant de heroină, precizând
că atât el cât și inculpatul S.A. se întâlneau deseori, fiind prieteni și
consumau droguri pe care le procurau din cartierul Ferentari, același lucru
negându-l și inculpatul S.A., precizând că el este numai consumator de heroină,
nu și traficant.
Ulterior, în faza de
cercetare judecătorească la data de 1 iulie 2004, inculpatul S.A. a depus la
dosarul cauzei un memoriu în care a descris modul de acționare a consumului și
traficului de droguri, recunoscând că împreună cu denunțătorul I.P. se drogau
de 3 ani de zile, dozele fiind procurate atât de el cât și de denunțător, în
funcție de situația financiară.
Împotriva acestei hotărâri
au declarat apel inculpații criticând-o sub aspectul nelegalității și
netemeiniciei.
Prin decizia penală nr. 864
din 18 noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca
nefondate, recursurile declarate de inculpatul A.C. și S.A.
Împotriva acestei hotărâri
au declarat recurs inculpații, reiterând motivele din apel, în sensul casării
hotărârilor atacate pentru netemeinicie și nelegalitate.
Verificând actele dosarului,
Înalta Curte constată următoarele:
Instanța de fond a reținut
în mod corect situația de fapt, în raport de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, din actele dosarului
reiese faptul că, în noaptea de 28 mai 2003, organele de poliție din cadrul
Brigăzii Antidrog sector 3 București, au organizat efectuarea unui flagrant în
vederea depistării traficanților de droguri care își desfășurau activitatea
infracțională la adresa din str. Constantin Nacu, sector 2 București, locație
unde s-a realizat flagrantul pentru inculpații A.C. (vânzător al drogurilor) și
S.A. (cumpărător).
În faza de urmărire penală
inculpatul A.C. a negat inițial faptul că a vândut inculpatului S.A. 5 doze de
heroină, dar ulterior a recunoscut acest lucru și a condus organele de poliție
în curtea imobilului, unde se aflau 12 doze de heroină și pe str. Speranței
unde dintr-un hidrant, a mai scos 145 doze de heroină, toate destinate
vânzării.
În faza de cercetare
judecătorească inculpatul A.C. a negat că ar fi traficant de droguri, susținând
că se întâlnea cu inculpatul S.A. doar pentru a consuma droguri.
Inculpatul S.A. a negat
traficul de droguri spunând că este doar consumator.
Prin memoriul depus la
dosarul de fond în data de 1 iulie 2004 acesta recunoaște că, în funcție de
situația financiară, cumpăra droguri pentru el și pentru numitul I.P.
Tot în acest memoriu arată
faptul că, în noaptea din 28 mai 2003, a cumpărat 5 doze de la inculpatul A.C.
și i-a înmânat lui I.P. doar 4 doze de heroină.
Această situație de fapt,
dovedită cu probatoriul administrat în cauză (proces-verbal de constatare a
infracțiunii flagrante, raport de constatarea tehnico-științifică, declarații
martori, planșe fotografice, memoriu inculpat S.A. atestă vinovăția inculpaților
în săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc.
Cu privire la recursul
inculpatului A.C., prin care se critică hotărârile atacate sub aspectul
greșitei aplicări a legii și a greșitei încadrări juridice dată faptei, față de
cele expuse mai sus, se apreciază că acesta este nefondat urmând să fie respins
ca atare.
Cu privire la recursul
inculpatului S.A. prin care se critică hotărârile atacate sub aspectul greșitei
aplicări a legii, greșita încadrare juridică a faptei și greșita individualizare
a faptei a pedepsei, se apreciază că acesta este fondat doar pentru ultimul
motiv.
În acest sens, se reține în
favoarea inculpatului S.A. modul concret de săvârșire a infracțiunii, lipsa
antecedentelor penale, buna conduită a acestuia înainte de săvârșirea
infracțiunii, motive pentru care se va da o eficiență mai mare circumstanțelor
atenuante reținute în favoarea acestuia și ca urmare se va proceda la o nouă
individualizare a pedepsei.
Pentru toate aceste
considerente, în baza dispozițiilor art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit.
b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
A.C., iar în baza dispozițiilor art. 385
15
alin. (1) pct. 2 lit. d)
C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul S.A. în ceea ce
privește individualizarea pedepsei.
În baza dispozițiilor art.
192 alin. (2), raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., va obliga
recurentul inculpat A.C. la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul
S.A.
împotriva deciziei penale nr. 864 din 18 noiembrie 2004 a Curții de Apel
București, secția I penală.
Casează decizia penală
atacată și sentința penală nr. 1253 din 7 octombrie 2004 a Tribunalului
București, secția a II-a penală, numai cu privire la pedeapsa aplicată
inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. a) C. pen., pe care o reduce
de la 8 ani închisoare la 5 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții
ale hotărârilor.
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul A.C. împotriva aceleiași decizii.
Deduce din pedepsele
aplicate inculpaților durata arestării preventive de la 29 mai 2003 la 9
martie 2005, pentru fiecare inculpat. Obligă recurentul inculpat A.C. la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 9 martie 2005.