ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1501/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 32 din 26 mai 2003, Colegiul jurisdicțional Giurgiu a admis contestația formulată de U.C. și a anulat decizia de imputare nr. 874 din 6 martie 2003, emisă în sarcina sa de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București - Secția de Control și Taxare Giurgiu, pentru 24.496.847 lei, contravaloare roviniete dispărute de la punctul de lucru „Intrare-rutier” Giurgiu, la 15 ianuarie 2003. S-a reținut că decizia este nelegală, fiind emisă în baza Legii nr. 10/1972, abrogată expres la 1 martie 2003, prin Legea nr. 53/2003. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs jurisdicțional, C.N. A.D.N. - Direcția Regională Drumuri și Poduri București, care a susținut în esență că hotărârea se află în vădită neconcordanță cu principiul aplicării legii în timp, în sensul că faptele reținute prin decizie s-au petrecut și au fost cercetate sub imperiul Legii nr. 10/1972.

Prin decizia nr. 545 din 26 septembrie 2003, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins recursul jurisdicțional, reținând că momentul la care a fost emisă decizia de imputare, Legea nr. 10/1972 nu mai era în vigoare, procedura pe care unitatea o avea de urmat fiind cea prevăzută de art. 270 din Legea nr. 53/2003. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, C.N. A.D.N. - Direcția Regională Drumuri și Poduri București, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta a susținut că atât faptele, cât și întreaga procedură prealabilă emiterii deciziei de imputare, s-a realizat în perioada în care erau incidente dispozițiile Legii nr. 10/1972 și ca atare, singurul temei de drept nu putea fi decât acest act normativ.

În opinia recurentei, vechea lege ultraactivează pe aspectele de procedură, așa cum dispune, de altfel noua, lege, prin art. 297. Recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente: La 1 martie 2003 a intrat în vigoare noul Cod al muncii - Legea nr. 53/2003. La aceeași dată a fost abrogat expres vechiul cod [art. 298 alin. (2) Legea 53/2003]. Astfel fiind, decizia de imputare nr. 874 din 6 martie 2003, ce face obiectul cauzei, nu mai putea avea drept temei, Legea nr. 10/1972, singura excepție referindu-se la cauzele aflate în curs de judecată pe rolul tribunalelor și pentru care s-a permis aplicarea în continuare a dispozițiilor procesuale aplicabile la data sesizării instanței.

Or, în speță, sesizarea instanței s-a făcut la 24 martie 2003, în plină aplicabilitate a Legii nr. 53/2003. În atare situație, împrejurarea că faptele s-au constatat și cercetat anterior emiterii acestui act normativ, nu este relevantă și în mod corect a fost astfel reținută prin decizia recurată, procedura de emitere a actului de imputare neputând fi decât cea prevăzută de legea în vigoare la acel moment. Astfel fiind și având în vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N. A.D.N. din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, împotriva deciziei nr. 545 din 26 septembrie 2003 a Curții de Conturi, secția Jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2005.