ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5648/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1217

din 24 decembrie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a admis

cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnatul C.M. în baza

art. 453 lit. a) C. proc. pen., până în momentul în care petentul se va găsi în

situația de a putea executa pedeapsa.

S-a stabilit termen de

control la 11 ianuarie 2005.

Tribunalul a reținut că la

data de 10 septembrie 2003, C.M. a solicitat amânarea executării pedepsei de 16

ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 593 din 2 octombrie 2001 a Tribunalului

București, prin care s-au contopit pedepsele de 8 ani și 4 luni, aplicată prin

sentința penală nr. 1125 din 3 decembrie 1998 a Judecătoriei Tecuci, definitivă

prin decizia penală nr. 1057/2000 a Curții de Apel Galați, și pedeapsa de 16

ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 215 din 19 decembrie 1995 a

Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1564 din 20 iunie

1997 a Curții Supreme de Justiție.

Cererea a fost formulată în

baza art. 453 lit. a) C. proc. pen., condamnatul susținând că afecțiunile de

care suferă îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.

În cauză s-a dispus și s-a

efectuat o expertiză medico-legală de către Serviciul de Medicină Legală al

Județului Teleorman care a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul

„epilepsie cu tulburări psihice intercritice; tulburare depresiv recurentă,

episod sever cu trăsături psihice; diabet zaharat tip 2; melanom malign braț

drept operat; sechele cicatriciale post traumatic hemifața stângă.

S-a precizat că afecțiunea

psihică necesită tratament medicamentos permanent, sub control strict

supravegheat, în rețeaua de psihiatrie.

La 28 octombrie 2003, s-a

depus la dosar un referat medical întocmit de medicul psihiatru T.G. din cadrul

aceluiași Serviciu de Medicină – Legală care, urmare examinării psihiatrice, a

recomandat instituirea unui tratament sub control strict supravegheat și numai

în rețeaua Ministerului Sănătății.

Ca urmare, la 18 noiembrie

2003, tribunalul a dispus suspendarea executării pedepsei până la soluționarea

cauzei.

Împotriva sentinței

tribunalului, prin care s-a admis cererea de amânare a executării pedepsei, a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Prin decizia penală nr. 653

din 8 septembrie 2004, Curtea de Apel București a admis apelul și, pe fond, a

respins cererea de amânare devenită între timp întreruperea executării

pedepsei, condamnatul fiind rearestat în iunie 2004.

Împotriva deciziei,

condamnatul C.M. a declarat recurs, invocând netemeinicia și nelegalitatea

acesteia.

Recursul nu este fondat.

Din actele medicale

existente la dosar rezultă fără dubiu existența unor afecțiuni grave de

sănătate pe care le prezintă condamnatul.

În conformitate cu

dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., curtea de apel a dispus efectuarea

unei expertize medico-legale întrucât prima expertiză avută în vedere de

tribunal s-a făcut cu încălcarea legii, fiind de fapt constatări medico-legale

a unui organ necompetent și într-o componență din care nu a făcut parte un

medic reprezentant al Direcției Penitenciarelor.

Expertiza medico-legală

efectuată în condițiile legii de către I.M.L. Mina Minovici confirmă

afecțiunile evidențiate în actele medicale multiple, cât și în raportul de

constatare al Serviciului medico-legal Teleorman, dar concluziile sunt diferite.

Astfel, pentru terapia

reconstructivă a sechelelor faciale, se precizează că aceasta poate fi

realizată la Spitalul Penitenciar Rahova prin cooptarea unui chirurg specialist

în chirurgie plastică, dacă va exista acordul pacientului.

Pentru celelalte afecțiuni

menționate, asistența medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a

D.G.P., iar întreruperea executării pedepsei condamnatului C.M. pentru o

motivație exclusiv medicală și stadiul actual al bolii ar fi nejustificată

(Expertiza medico-legală A5/9136/2003).

Având în vedere concluziile

expertizei medico-legale în mod corect instanța a respins cererea de

întrerupere a executării pedepsei.

Conform dispozițiilor art. 453 lit. a)

C. proc. pen., amânarea sau întreruperea executării pedepsei nu poate fi

acordată decât pe baza unei expertize medico-legale care să constate că cel

condamnat suferă de o boală gravă, care îl pune în imposibilitate să execute

pedeapsa și care nu poate fi tratată în sistemul penitenciar.

În componența comisiei de

examinare trebuie să fie cooptat și un medic specialist din cadrul aceluiași

sistem penitenciar.

În speță, expertiza

medico-legală a concluzionat că petentul condamnat poate fi tratat în Spitalul

Penitenciar Rahova pentru toate afecțiunile de care suferă, situație în care în

mod legal și temeinic, curtea de apel a respins cererea de întrerupere.

Recursul condamnatului

nefiind fondat, în conformitate cu dispozițiile art. 389

15

alin. (1)

lit. a) C. proc. pen., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 653/ A din

8 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat

să plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 1 noiembrie 2004.