ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2554/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3 din 12

februarie 2003, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondată, plângerea

formulată de petenta S.C. A. S.A. Pașcani, cu sediul în Pașcani, județul Iași,

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale față de I.M., notar

public, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art.

289 C. pen., rezoluție dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, la

data de 24 iulie 2002.

Prin sentință, s-a hotărât

menținerea rezoluției menționate.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarele:

Petenta S.C. A. S.A. Pașcani a

formulat plângerea contra rezoluției dată la 24 iulie 2002 de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale,

privind pe I.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C. pen.

În motivarea plângerii formulată

petenta a invocat faptul că prin rezoluția dată, procurorul a lăsat

nesoluționată latura civilă a cauzei, că nu a constatat că actul încheiat,

contractul de garanție imobiliară, autentificat de notarul public, este nul,

iar menținerea în ființă a acestui act produce prejudicii petentei.

Instanța, verificând rezoluția

contestată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală

nr. 79/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, a susținerilor

părților și înscrisurile depuse la dosar, a constatat următoarele:

Notarul public I.M. a fost cercetat

pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.

pen. și numita T.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută

de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și de instigare la fals intelectual,

prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen., de către Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași, la sesizarea petentei S.C. A. S.A. Pașcani, în sensul

că notarul public a autentificat în fals contractul de garanție imobiliară nr.

178 din 10 ianuarie 1995, contract ce cuprinde date nereale privind obiectul

ipotecat.

Asupra plângerii, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași, după efectuarea actelor premergătoare, prin

rezoluția din 24 iulie 2002, în baza art. 228 alin. (6) C. proc. pen., cu

referire la art. 10 alin. (1) lit. g) din același cod, a dispus neînceperea

urmăririi penale față de notarul public I.M., constatând că de la data când a

fost comisă fapta reclamată, 10 ianuarie 1995 și până la data introducerii

plângerii penale, 20 martie 2002, a intervenit prescripția răspunderii penale,

iar față de T.I. s-a disjuns cauza pentru cercetări la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Pașcani.

Hotărârea instanței a reținut că

rezoluția contestată de petentă nu este afectată de nici un viciu, iar motivele

invocate nu sunt fondate, eventualele prejudicii suferite de aceasta, putând

constitui obiect al unei acțiuni civile și după soluționarea definitivă a

cauzei penale disjunse.

Curtea de apel a mai reținut că, sub

cele două aspecte, al disjungerii și constatării prescripției, față de fapta

reclamată în sarcina notarului, procurorul nu era obligat să se pronunțe și

asupra laturii civile, aceasta derivând doar din existența unei fapte penale;

ori, la momentul soluționării prin rezoluția contestată, s-a dispus și

disjungerea cauzei pentru cercetări, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de

înșelăciune, instigare la fals intelectual și uz de fals și ca urmare, plângerea

formulată de petentă a fost apreciată, ca nefondată.

Împotriva sentinței, petenta a

declarat recurs, motivul invocat fiind acela că, prin rezoluția dată,

procurorul a omis să soluționeze latura civilă a cauzei, în sensul de a se

pronunța că actul material întocmit de notar este fals și că astfel, au fost

încălcate dispozițiile art. 245 lit. c) C. proc. pen., potrivit cărora, „Prin

ordonanța de încetare a urmăririi penale se dispune totodată asupra: măsurilor

asiguratorii privind reparațiile civile și a restabilirii situației anterioare

săvârșirii infracțiunii”.

Recursul declarat de petenta S.C. A.

S.A. Pașcani nu este fondat.

Potrivit art. 14 alin. (2) C. proc.

pen., acțiunea civilă poate fi exercitată în fața instanței penale numai dacă

este „alăturată” acțiunii penale, ceea ce implică investirea legală a instanței

cu judecarea ambelor acțiuni.

În speță, în situația în care,

parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, față de notar, pentru

infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., ca urmare a

intervenirii în cursul urmăririi penale a prescripției și deci, persoana vizată

nu a fost trimisă în judecată penală, acțiunea civilă, fiind un accesoriu al

acțiunii penale, nu poate fi exercitată decât față de cei care figurează ca

inculpați în proces.

Într-o asemenea situație, în ceea ce

îl privește pe notar, nu există o acțiune penală căreia să-i fie alăturată

acțiunea civilă, așa cum cere art. 14 alin. (2) C. proc. pen.

Nici susținerea recurentei, în

sensul că, prin nesoluționarea laturii civile a cauzei, au fost încălcate

dispozițiile art. 245 lit. c) C. proc. pen., nu este întemeiată, având în

vedere că, textul legal menționat se referă la măsurile asiguratorii (și anume,

cele prevăzute de art. 163 C. proc. pen.) pe care, organul de urmărire penală

le ia, atunci când dispune încetarea urmăririi penale, în vederea reparațiilor

civile și a restabilirii situației anterioare; nicidecum, textul legal invocat

de recurentă, nu constituie un temei pentru restabilirea, propriu-zisă, a

situației anterioare sau pentru reparația civilă, care se realizează, așa cum

s-a arătat mai sus, numai în cadrul unei acțiuni civile, fiind prevăzută de

art. 14 alin. (3) C. proc. pen.

Așa fiind, constatând că hotărârea

pronunțată de curtea de apel, este temeinică și legală, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., secția penală a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, va respinge recursul declarat de petenta S.C. A. S.A.

Pașcani, ca nefondat și va obliga pe recurentă la plata sumei de 1.200.000 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petenta S.C. A. S.A. Pașcani împotriva sentinței penale nr. 3 din

12 februarie 2004 a Curții de Apel Iași, privind pe intimatul I.M.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 mai 2004.