ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2916/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 3/ R din 27 februarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca nefondată, plângerea formulată de B.L. cu privire la nelegalitatea și netemeinicia rezoluției de neînceperea urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. 45/P/2003. În cauza respectivă au fost cercetați pentru infracțiunea de violare de domiciliu T.M. și L.C.V., inspector și respectiv agent șef din cadrul I.P.J. Mureș. S-a susținut că cei doi au pătruns fără autorizație de percheziție în locuința petentului situată în satul Murgești, comuna Acățari, Județul Mureș. Cercetările efectuate de parchet au concluzionat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și au dispus neînceperea urmăririi penale.

Plângerea adresată Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 715/VIII/2003. Constatând că soluția dispusă de procuror corespunde probelor dosarului, Curtea de Apel a respins plângerea parchetului formulată în condițiile art. 278 1 C. proc. pen. Împotriva sentinței, B.L. a declarat recurs fără a-l motiva. Recursul nu este fondat și urmează a fi respins ca atare. Din examinarea dosarului nr. 45/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, rezultă că la 10 mai 2003, fiind în cercetarea unei infracțiuni de furt de autoturisme, cei doi polițiști au verificat mai multe persoane bănuite. Cu această ocazie au intrat în curtea petentului, care, în acel moment era plecat din țară notându-și numerele de înmatriculare ale celor două autoturisme găsite, în prezența martorului K.M., căruia i-au înmânat și o invitație la poliție.

Este neîndoielnic că cei doi făptuitori au acționat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu conferite de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea poliției, s-au legitimat, au intrat în locuință cu un martor, aspecte care denotă că nu au avut intenția de a pătrunde fără drept în domiciliul petentului. Față de aceste motive, sentința urmează a fi menținută, iar recursul respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea petentului B.L. la cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.L. împotriva sentinței penale nr. 3 din 27 februarie 2004 a Curții de Apel Tg. Mureș. Obligă recurentul petiționar să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2004.