ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3773/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3773/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 41 din 27
ianuarie 2004, Tribunalul Galați a admis contestația la executare, formulată de
condamnatul M.B.A., privind sentința penală nr. 81/2003 a Tribunalului Vrancea.
În baza art. 36 alin. (3) C. proc.
pen., s-a dedus din pedeapsa de 8 ani închisoare, perioada executată de la 16
octombrie 1998, la 27 ianuarie 2004.
Pentru a pronunța hotărârea,
instanța a reținut că prin sentința penală nr. 81 din 12 martie 2003,
Tribunalul Vrancea a admis cererea de contopire a unor pedepse și în baza art.
36 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 386 din
25 octombrie 1999 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 539 din 3 iunie
1999 a Judecătoriei Tecuci, infracțiunile pentru care a fost condamnat
contestatorul, fiind concurente. Astfel, s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 6
ani închisoare, s-au menținut sporurile aplicate prin sentința penală nr.
386/1999 a Tribunalului Galați și sporul de 4 luni închisoare, aplicat prin
sentința penală nr. 539 din 3 iunie 1999 a Judecătoriei Tecuci. Totodată, s-a
menținut revocarea eliberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 274
zile închisoare din sentința penală nr. 172 din 10 februarie 1995, inculpatul
având de executat 8 ani închisoare.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen.,
s-a dedus din pedeapsă, perioada executată de la 25 octombrie 1999 și s-a
respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului privind deducerea din 15
octombrie 1998, la zi.
Hotărârea a rămas definitivă prin
decizia penală nr. 253 din 5 mai 2003 a Curții de Apel Galați.
Instanța a mai reținut că în cauza
judecată de Judecătoria Făgăraș (sentința penală nr. 465 din 16 noiembrie 1998)
condamnatul era în stare de deținere, el fiind arestat la 16 octombrie 1998,
considerent pentru care, având în vedere prevederile art. 461 lit. c) C. proc.
pen., s-a admis contestația și s-a dispus deducerea perioadei executate de la
16 octombrie 1998, la zi.
Împotriva sentinței, au declarat
apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și condamnatul.
Prin decizia penală nr. 220 din 20
aprilie 2004, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de parchet, a
desființat sentința și a respins, ca nefondată, contestația la executare.
Prin aceeași hotărâre, s-a respins,
ca nefondat, apelul declarat de condamnatul contestator.
Și împotriva acestei din urmă
hotărâri, condamnatul, în termen legal, a declarat recurs, el invocând ca motiv
nelegalitatea deciziei, cu referire la data deducerii perioadei executate, în
opinia sa aceasta fiind 16 octombrie 1998.
Recursul declarat de condamnatul
contestator, nu este fondat.
Potrivit art. 461 alin. (1) lit. d)
C. proc. pen., contestația la executare se poate face „când se invocă orice alt
incident ivit în cursul executării”.
Astfel, din examinarea lucrărilor
dosarului, se reține că s-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinței
penale nr. 465 din 16 noiembrie 1998 a Judecătoriei Făgăraș, la data judecării
inculpatul fiind arestat în altă cauză, perioada executată dedusă curgând de la
25 noiembrie 1999.
Privind sentința penală nr. 386 din
25 noiembrie 1999 a Tribunalului Galați, legal a fost dedusă perioada, deoarece
săvârșirea tentativei la infracțiunea de evadare, prevăzută de art. 20 C. pen.,
raportat la art. 269 alin. (2) din același cod, a avut loc în timp ce
contestatorul se afla în executarea pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin
sentința penală nr. 465/1998 a Judecătoriei Făgăraș și prin aplicarea
dispozițiilor legale privind starea de recidivă, s-a contopit pedeapsa
rezultantă de 7 ani închisoare, cu restul de 995 zile închisoare rămas
neexecutat din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, începerea executării
pedepsei rezultante de 8 ani închisoare având loc la 25 noiembrie 1999.
Din motivarea sentinței penale nr.
81/2003 a Tribunalului Vrancea rezultă că la soluționarea cererii de contopire,
s-au avut în vedere dispozițiile art. 269 alin. (3) C. pen., pedeapsa aplicată
pentru infracțiunea de evadare adăugându-se la pedeapsa de executat.
Privind cererea de a se deduce perioada executată
începând cu 16 octombrie 1998, aceasta a fost avută în vedere prin sentința
penală nr. 386 din 25 noiembrie 1999 a Tribunalului Galați, astfel încât nu
poate face obiectul dispozițiilor art. 36 alin. (3) C. pen.
Pentru considerentele expuse,
recursul declarat de condamnatul contestator nefiind fondat, în baza
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen.,
condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul contestator M.B.A. împotriva deciziei penale nr. 220 A
din 20 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați.
Obligă pe recurent la plata sumei de
600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6
iulie 2004.