ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5188/2011

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

sentința nr. 839 pronunțată la 10 mai 2010, Tribunalul Dâmbovița a admis în

parte acțiunea formulată de reclamanta B.T.M. și a obligat Statul Român să

plătească reclamantei suma de 100.000 Euro, echivalent în lei la cursul BNR de

la data plății, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin

condamnarea numitului M.G. la 7 ani închisoare și 4 ani interdicție

corecțională, prin sentința penală nr. 365 din 28 iulie 1960 a Tribunalului

Militar București pentru infracțiunea de uneltire contra orânduirii sociale

prin agitație.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a

avut în vedere faptul că în urma cercetării tuturor circumstanțelor cauzei se

impune o reparație morală pentru suferințele îndurate de autorul reclamantei,

ca urmare a aplicării pedepsei închisorii, știute fiind condițiile din

penitenciar de la acea dată.

Având în vedere că s-a demonstrat

caracterul abuziv al arestării și suferințele îndurate de către autorul

reclamantei, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat Statul Român la

plata sumei de 100.000 Euro daune morale, în echivalent lei BNR la data plății.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și apelantul-pârât Statul Român

- Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Dâmbovița, ambele apeluri formulate vizează în principal aceeași problemă,

respectiv cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei, ținând cont de

prevederile O.U.G. nr. 62/2010 pentru completarea și modificarea Legii nr.

221/2009.

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia

civilă nr. 173 din 15 martie 2010 a admis apelurile și a schimbat în parte

sentința în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor la suma de 5000 lei.

In considerentele deciziei s-a reținut

că ulterior intrării în vigoare a Legii 221/2009, Guvernul României, ținând

seama de impactul semnificativ asupra bugetului de stat pe care îl va avea

plata despăgubirilor pentru prejudiciile morale stabilite prin Legea nr.

221/2009, a adoptat O.U.G. nr. 62/2010, prin care a modificat și completat

Legea nr. 221/2009, stabilind în art. I pct. 1 că despăgubirile pentru

prejudiciul moral suferit prin condamnare, pot fi acordate soțului și

descendenților de gradul I, în cuantum de.5000 EURO.

Având în vedere dispozițiile legale

expuse în precedent, faptul că până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 62/2010

hotărârea din prezența speță nu era definitivă, precum și împrejurarea că

reclamanta are calitatea de descendent de gradul I al defunctului M.G., care a

suferit o condamnare cu caracter politic, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie

1989, instanța a apreciat ca fiind întemeiate criticile formulate de apelanți

prin calea de atac promovată, situație în care, a dispus reducerea cuantumului

despăgubirilor acordate reclamantei, la suma de 5000 Euro.

Împotriva deciziei instanței de apel a

declarat recurs reclamanta susținând că a fost dată cu aplicarea greșită a

legii întrucât dispozițiile O.U.G. nr. 62/2010 nu se aplică cererilor

înregistrate înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Recursul este fondat pentru

considerentele care succed.

O.U.G. 62/2010 care a modificat art. 5

alin. (1) lit. a) din Legea 221/2009 și a impus o plafonare a cuantumului

daunelor morale a fost declarată neconstituțională prin decizia nr. 1354 din 20

noiembrie 2010 a Curții Constituționale, care este definitivă și obligatorie

și, ca atare, această plafonare propusă nu mai poate fi aplicată.

Pentru acest considerent se impune

casarea deciziei atacate și, pentru ca părțile să nu fie private de un grad de

jurisdicție, trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea

apelurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta

B.T.M. împotriva deciziei nr. 173 din 15 martie 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

15 iunie 2011.