ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3530/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 28 din 29

martie 2004, Curtea de Apel București a condamnat pe inculpatul S.T., la 9 luni

închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 74 și art. 76 C. pen.

A dedus prevenția de la 3 februarie

2004 și a menținut starea de arest.

Pentru a pronunța această sentință,

Curtea de Apel București a reținut că inculpatul, căpitan de poliție la acea

dată (9 iulie – 12 iulie 2004) îndeplinind și funcția de asistent universitar

la Academia de Poliție A.I.C. a pretins și primit, în mod repetat, de la

diverse persoane suma totală de 1600 dolari S.U.A., în scopul de a interveni pe

lângă membrii comisiei de examinare a contestațiilor organizată în cadrul

examenului de licență, în scopul admiterii, cât și pentru intervenția ce urma a

fi făcută în vederea aflării subiectelor de examen pentru admiterea la

Facultatea de drept a acelei academii.

Împotriva sentinței a declarat

recurs P.N.A. și inculpatul.

Ambele recursuri sunt nefondate și

urmează a fi respinse ca atare.

În recursul Parchetului se solicită

înlocuirea circumstanțelor atenuante și ca o consecință, majorarea pedepsei

aplicate inculpatului.

Motivul nu este întemeiat.

Instanța a apreciat corect gradul de

pericol social al infracțiunii comise de inculpat, dispunând ca pedeapsa

aplicată să fie executată în regim de detenție.

În raport de atitudinea de

recunoaștere a faptei, și datele ce caracterizează persoana inculpatului, cu o

comportare anterioară meritorie și o activitate profesională recunoscută, în

mod corect s-au aplicat circumstanțe atenuante ce vor fi menținute.

Recursul inculpatului vizează, de

asemenea pedeapsa, apreciindu-se că, în raport de elementele de circumstanțiere

personale, se impune aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., privind

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Motivul este, de asemenea,

neîntemeiat.

Pedeapsa aplicată inculpatului S.T.

este în limitele legale, s-au operat circumstanțe atenuante ce au vizat tocmai

elemente invocate ca neimpunând suspendarea condiționată.

În raport însă de împrejurarea că

faptele comise de inculpat sunt de corupție, că acesta era ofițer de poliție și

cadru universitar, calități ce impuneau un comportament corect, în limitele

legii, în mod just s-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție.

Întrucât nu sunt motive care,

examinate din oficiu să conducă la casarea hotărârii, recursurile P.N.A. și

inculpatului S.T. vor fi respinse, ca nefondate, conform art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., iar inculpatul obligat la cheltuieli judiciare

statului.

Se va deduce detenția de la 3

februarie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, recursurile declarate de P.N.A.

și de inculpatul S.T., împotriva sentinței penale nr. 28 din 29 martie 2004 a

Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat.

Deduce arestarea preventivă a

inculpatului de la 3 februarie 2004 la zi.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 iunie 2004.