ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3539/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC O.I. SRL Mediaș a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Regională Vamală Brașov, pentru ca instanța să dispună anularea deciziei și a procesului-verbal de control emise de pârâte și suspendarea procesului-verbal contestat, în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990. La termenul de judecată din data de 10 decembrie 2004, reclamanta a solicitat suspendarea procesului-verbal de control contestat, întrucât asupra contului bancar al societății s-a dispus poprirea și societatea se află în pragul unor mari pierderi.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea din 10 decembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5494/2004, a dispus suspendarea executării procesului-verbal contestat, până la soluționarea definitivă a acțiunii, motivat de faptul că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispoziția legală. Împotriva hotărârii pronunțate au declarat recurs, Direcția Regională Vamală Brașov, în nume propriu, dar și în numele Autorității Naționale a Vămilor, precum și Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, în numele Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile imperative prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, analizând motivele invocate, în raport cu hotărârea pronunțată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat fondate, recursurile formulate și urmează să le admită, pentru considerentele ce urmează. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unor pagube iminente, la cererea reclamantului, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ, până la soluționarea acțiunii. În cauza de față nu rezultă faptul cert, conform materialului probator existent la dosar, că ar exista un caz bine justificat și nici că executarea actului administrativ ar produce o pagubă iminentă.

În primul rând, actul administrativ emis se bucură de prezumția de legalitate, astfel că executarea acestuia nu poate fi considerată ca producătoare a unei pagube iminente, iar, în final, faptul că a început executarea silită, nu înseamnă că a fost dovedită vătămarea și, prin aceasta, cazul bine justificat, întrucât nu rezultă din probele administrate, că această vătămare este ireparabilă în activitatea societății. Cu această motivare, recursurile formulate vor fi admise și încheierea atacată va fi casată, în sensul că va fi respinsă cererea formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, întrucât nu sunt întrunite condițiile imperative ale legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Direcția Regională Vamală Brașov, în nume propriu și în numele Autorității Naționale a Vămilor și de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, în numele Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2004, a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. 5494/2004. Casează încheierea atacată și, în fond, respinge cererea de suspendare a executării procesului-verbal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2005.