ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3539/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții

de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ,

reclamanta SC O.I. SRL Mediaș a chemat în judecată Ministerul Finanțelor

Publice și Direcția Regională Vamală Brașov, pentru ca instanța să dispună

anularea deciziei și a procesului-verbal de control emise de pârâte și

suspendarea procesului-verbal contestat, în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990.

La termenul de judecată din

data de 10 decembrie 2004, reclamanta a solicitat suspendarea procesului-verbal

de control contestat, întrucât asupra contului bancar al societății s-a dispus poprirea

și societatea se află în pragul unor mari pierderi.

Curtea de Apel Alba Iulia,

secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea din 10

decembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5494/2004, a dispus suspendarea

executării procesului-verbal contestat, până la soluționarea definitivă a

acțiunii, motivat de faptul că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispoziția

legală.

Împotriva hotărârii

pronunțate au declarat recurs, Direcția Regională Vamală Brașov, în nume

propriu, dar și în numele Autorității Naționale a Vămilor, precum și Direcția Generală

a Finanțelor Publice a județului Sibiu, în numele Ministerului Finanțelor

Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile

imperative prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, analizând motivele

invocate, în raport cu hotărârea pronunțată, materialul probator și

dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat fondate, recursurile

formulate și urmează să le admită, pentru considerentele ce urmează.

În conformitate cu

dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru

a se preveni producerea unor pagube iminente, la cererea reclamantului,

instanța poate dispune suspendarea actului administrativ, până la soluționarea acțiunii.

În cauza de față nu rezultă

faptul cert, conform materialului probator existent la dosar, că ar exista un

caz bine justificat și nici că executarea actului administrativ ar produce o

pagubă iminentă.

În primul rând, actul

administrativ emis se bucură de prezumția de legalitate, astfel că executarea acestuia

nu poate fi considerată ca producătoare a unei pagube iminente, iar, în final,

faptul că a început executarea silită, nu înseamnă că a fost dovedită vătămarea

și, prin aceasta, cazul bine justificat, întrucât nu rezultă din probele administrate,

că această vătămare este ireparabilă în activitatea societății.

Cu această motivare,

recursurile formulate vor fi admise și încheierea atacată va fi casată, în

sensul că va fi respinsă cererea formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990,

întrucât nu sunt întrunite condițiile imperative ale legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Direcția Regională Vamală Brașov, în nume propriu și în numele Autorității

Naționale a Vămilor și de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Sibiu, în numele Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de

Administrare Fiscală, împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2004, a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată

în dosarul nr. 5494/2004.

Casează încheierea atacată

și, în fond, respinge cererea de suspendare a executării procesului-verbal.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 iunie 2005.