ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1122/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 noiembrie 2003, reclamantul S.C. a chemat în judecată Ministerul Justiției, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Galați, solicitând obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc și să dispună înființarea unui birou pe lângă Judecătoria Brăila. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a activat ca ofițer superior, cu studii juridice, având dreptul de a profesa ca executor judecătoresc, întrucât stagiul efectuat în funcțiile militare, este echivalent stagiului specific funcțiilor juridice.

Prin sentința civilă nr. 194 din 22 decembrie 2003, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit Legii nr. 188/2000, pentru exercitarea profesiei de executor judecătoresc, este obligatorie promovarea unui examen, pârâții nerefuzând reclamantului, dreptul de a se înscrie și de a susține o asemenea probă. Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul S.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a învederat că instanța a ignorat prevederile H.C.M. nr. 779/1961 privind echivalarea funcțiilor militare, act normativ care recunoaște cadrelor militare trecute în rezervă, dreptul de a practica orice funcție, meserie sau specialitate, pentru care dețin acte doveditoare.

Cât privește dispoziția cuprinsă în art. 15 lit. g) din Legea nr. 188/2000, susținerea examenului pentru exercitarea profesiei de executor judecătoresc nu este obligatorie pentru toate persoanele care au îndeplinit timp de 3 ani, o funcție de specialitate juridică. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Nu se poate nega faptul că, în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 779/1961, perioada în care reclamantul a lucrat ca ofițer activ, echivalează cu stagiul în funcții juridice. Reclamantul îndeplinește condiția exercitării minimum 3 ani a unei funcții juridice, cerută de prevederile art. 15 lit. g) din Legea nr. 188/2000, a executorilor judecătorești, dar acest text de lege impune și cerința promovării examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc.

Potrivit dispozițiilor legale sus-menționate, susținerea examenului este obligatorie, neavând caracter facultativ, astfel cum motivează reclamantul în recursul său, împrejurare în raport cu care sentința pronunțată de Curtea de Apel Galați este legală și temeinică. Față de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.C., împotriva sentinței civile nr. 194/F din 22 decembrie 2003, a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2005.