ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 983/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 92 din 20 aprilie 2004, a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă acțiunea formulată de S.O., în contradictoriu cu Uniunea Avocaților din România, ca nefondată, cu motivarea că primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, este condiționată, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, de îndeplinirea de către solicitant, a funcției de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult, timp de cel puțin 10 ani, condiție pe care reclamantul nu o îndeplinește. Împotriva sentinței S.O. a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În acest sens, prin motivele depuse la dosar, recurentul susține că după absolvirea cursurilor Facultății de Drept, în anul 1970, a lucrat o perioadă de 18 ani (1970 - 1988), în funcția de ofițer cu asigurarea legalității, asimilată funcției de jurisconsult, în cadrul fostului Minister de Interne, așa încât îndeplinește cerințele art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, pentru a fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen. Recursul este nefondat. Este de principiu că orice profesie poate fi exercitată cu rezultate corespunzătoare, numai de către cei care au dobândit cunoștințe teoretice și practice temeinice, în cursul studiilor și activității.

Consecință a acestui principiu, Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat, a prevăzut în art. 16 alin. (1), regula că primirea în profesia de avocat se face pe bază de examen, scutirea de examen fiind o excepție limitativ reglementată de art. 16 alin. (2) lit. b). Potrivit acestui text de lege, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, „cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult, timp de cel puțin 10 ani”. Într-o astfel de reglementare, de excepție, enumerarea funcțiilor este limitativă și nu exemplificativă, neputându-se include prin asimilare, alte profesii sau funcții pentru exercitarea cărora sunt necesare studii juridice.

Or, în cauza de față, recurentul a îndeplinit funcția de ofițer în cadrul fostului Minister de Interne, având atribuții privind asigurarea legalității. O asemenea funcție nu se regăsește între funcțiile prevăzute de art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, astfel încât primirea în profesia de avocat nu poate fi făcută cu scutire de examen. În raport cu aceste considerente, se constată că sentința atacată este legală și temeinică, iar recursul, nefondat și ca atare, urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.O., împotriva sentinței civile nr. 92 din 20 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2005.