ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6638/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 880 din 28 iunie 2004, Tribunalul București, secția I penală, s-a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 436/2002, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, formulată de condamnatul L.M. ca neîntemeiată cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. S-a reținut că L.M. a fost condamnat prin sentința penală nr. 436/2002 a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 2520 din 28 mai 2003 a Curții Supreme de Justiție la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă a unei infracțiuni de tâlhărie.

Revizuientul a susținut prin cererile și memoriile depuse că probele au fost interpretate eronat, iar actele de urmărire au fost simple aranjamente. A mai susținut că partea vătămată se face vinovată de mărturie mincinoasă. Împotriva sentinței instanței de fond, condamnatul a declarat apel, arătând că, s-au descoperit fapte și împrejurări noi, necunoscute de instanță făcând referire la îmbrăcămintea pe care a purtat-o la momentul săvârșirii infracțiunii. Prin decizia penală nr. 652/ A din 8 septembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient. Și împotriva deciziei penale, revizuientul a declarat recurs, solicitând, revizuirea cauzei și administrare de noi probatorii.

Recursul este nefondat. Analizând motivele invocate de revizuient prin prisma dispozițiilor prevăzute de art. 394 C. proc. pen., Curtea constată că motivele invocate de condamnat nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire enumerate limitativ. Ca atare faptele și împrejurările invocate trebuie să fie noi, necunoscute de către instanță și nu mijloace de probă, pe calea revizuirii nefiind posibilă prelungirea probatoriului pentru fapte și împrejurări cunoscute de instanță la momentul pronunțării hotărârii. Față de cele de mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat potrivit prevederilor art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-revizuient L.M. împotriva deciziei penale nr. 652/ A din 8 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurentul-revizuient la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2004.