ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6455/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 12 noiembrie 2004, Curtea de Apel Brașov a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C.R., precum și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara. Pentru a pronunța astfel, s-a reținut că unul din temeiurile arestării, cel prevăzut de art. 148 lit. c) C. proc. pen., nu mai poate fi reținut, dar celelalte respectiv, art. 148 lit. h) și e) C. proc. pen., subzistă și impun menținerea acestei măsuri. S-a mai reținut că în raport de complicitatea și stadiul procesului, durata arestării (din 1 aprilie 2004) se circumscrie termenului rezonabil.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.R. care a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și țara. Recursul este nefondat. Măsura arestării preventive a fost dispusă și prelungită legal și justificat, instanța de fond dispunând condamnarea acestuia la o pedeapsă de 9 ani închisoare. La rândul său, Curtea de Apel Brașov având în vedere și pedeapsa aplicată inculpatului, ca instanță de apel a menținut măsura arestării preventive, făcând aplicarea dispozițiilor art. 160 b C. proc. pen., temeiurile care au justificat această măsură rămânând neschimbate. În consecință, recursul declarat împotriva acestei încheieri este nefondat și va fi respins, iar inculpatul va fi obligat și la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.R. împotriva încheierii din 12 noiembrie 2004 a Curții de Apel Brașov. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2004.