ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6455/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 12 noiembrie

2004, Curtea de Apel Brașov a respins cererea de revocare a măsurii arestării

preventive formulată de inculpatul C.R., precum și cererea de înlocuire a

măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Pentru a pronunța astfel, s-a

reținut că unul din temeiurile arestării, cel prevăzut de art. 148 lit. c) C.

proc. pen., nu mai poate fi reținut, dar celelalte respectiv, art. 148 lit. h)

și e) C. proc. pen., subzistă și impun menținerea acestei măsuri.

S-a mai reținut că în raport de complicitatea și

stadiul procesului, durata arestării (din 1 aprilie 2004) se circumscrie

termenului rezonabil.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs inculpatul C.R. care a solicitat înlocuirea măsurii arestării

preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și țara.

Recursul este nefondat.

Măsura arestării preventive a fost

dispusă și prelungită legal și justificat, instanța de fond dispunând

condamnarea acestuia la o pedeapsă de 9 ani închisoare.

La rândul său, Curtea de Apel Brașov

având în vedere și pedeapsa aplicată inculpatului, ca instanță de apel a

menținut măsura arestării preventive, făcând aplicarea dispozițiilor art. 160

b

C. proc. pen., temeiurile care au justificat această măsură rămânând

neschimbate.

În consecință, recursul declarat

împotriva acestei încheieri este nefondat și va fi respins, iar inculpatul va

fi obligat și la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.R. împotriva încheierii din 12 noiembrie 2004 a Curții

de Apel Brașov.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

decembrie 2004.