ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7034/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7034/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin actul de sesizare nr. 9031/D/2001,
în baza art. 37 și 97 din Legea nr. 94/1992, privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi, republicată în 2000, completată și modificată
cu Legea nr. 77/2002, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi
Covasna a cerut instituirea răspunderii juridice a SC I.G. SA, cu sediul în
municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, pentru suma de 511.311.000 lei,
reprezentând bonificație la dobânda pentru creditele bancare contractate pentru
realizarea producției la export, încasată necuvenit de la bugetul de stat și a
foloaselor nerealizate cuantificate, la valoarea de 549.029.000 lei.
Rejudecând pricina în fond după
casare, în sistemul căilor de atac administrativ-jurisdicționale, Colegiul jurisdicțional
Covasna, prin sentința nr. 13 din 20 august 2003, a admis actul de sesizare nr.
9031/2/D/2001 al Procurorului financiar de pe lângă Camera de Conturi Covasna
și pe cale de consecință, a obligat pârâta SC I.G. SA Sfântu Gheorghe, la restituirea
către bugetul de stat, a sumei de 511.311.000 lei reprezentând bonificație la
dobânda pentru credite aferente producției de export, încasată necuvenit.
Totodată, pârâta a fost obligată să
achite această bonificație reactualizată, cu dobânda de referință a Băncii
Naționale a României, de 18,2% pe an, stabilindu-se și cuantificațiile.
Prin aceeași sentință s-au menținut
măsurile asiguratorii aplicate în cauză, asupra bunurilor și veniturilor
pârâtei, până la data stingerii obligațiilor stabilite.
Împotriva sentinței Colegiului jurisdicțional
Covasna, a formulat recurs jurisdicțional, SC I.G. SA Sfântu Gheorghe,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Mai înainte, însă, de a păși la
examinarea motivelor recursului, se impune soluționarea excepției necompetenței
materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ridicată din oficiu de Curte,
aceasta având un caracter dirimant.
Prin O.U.G. nr. 117/2003, aprobată
prin Legea nr. 49/2004, s-a reglementat preluarea activității jurisdicționale
și a personalului instanțelor Curții de Conturi, de către instanțele
judecătorești.
Ulterior, prin modificările aduse
Codului de procedură civilă, prin Legea nr. 195/2004, s-a statuat că în
situațiile în care, potrivit prezentului cod sau ale legii speciale,
încheierile sau alte hotărâri pronunțate de instanțe sunt supuse numai
recursului, judecarea acestei căi de atac este de competența instanței imediat
superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză, sau după caz, de
competența instanței expres prevăzute de lege.
Cum în speță pricina nu a fost pe
rolul Curții de Conturi, secția jurisdicțională și având în vedere dispozițiile
art. 299 alin. (3) C. proc. civ., se constată că revine curții de apel,
competența materială de a soluționa recursul, motiv pentru care se va admite
excepția și se va trimite pricina, spre competentă soluționare, Curții de Apel
Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei competenței
materiale în soluționarea recursului declarat de SC I.G. SA Sfântu Gheorghe
împotriva sentinței nr. 13 din 20 august 2003 a Camerei de Conturi a județului
Covasna - Colegiul jurisdicțional, scoate cauza de pe rol și o trimite, spre
competentă soluționare, la Curtea de Apel Brașov.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 septembrie 2004.