ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2081/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 aprilie 2003 și completată cu cererea din 3 iunie 2003, reclamantul D.D. a solicitat anularea Ordinului nr. 36 din 13 martie 2003, emis de Secretarul de Stat al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, reintegrarea sa în funcția publică deținută la Oficiul Județean Vrancea pentru Protecția Consumatorului și obligarea pârâtei, la plata drepturilor bănești, cu începere de la data de 13 martie 2003 și până la reintegrarea efectivă. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin ordinul emis de autoritatea publică pârâtă, s-a dispus nelegal, eliberarea sa din funcția publică de conducere de inspector-șef, reținându-se că funcția exercitată este incompatibilă cu activitatea de administrator la SC M.P.

SRL Focșani. Reclamantul a susținut că la data eliberării sale din funcție, erau întocmite formalitățile de schimbare a administratorului societății, procedură începută de la data de 15 mai 2002, când nu a mai exercitat atribuțiile legate de această calitate. De asemenea, reclamantul a arătat că raportul de serviciu a fost nelegal modificat de pârâtă, în perioada în care se afla în concediu medical. Prin sentința civilă nr. 798 din 3 iunie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat Ordinul nr. 36 din 13 martie 2003, a dispus reintegrarea reclamantului, în funcția publică deținută anterior emiterii ordinului sus-menționat și a obligat pârâta, să plătească reclamantului, drepturile bănește cuvenite cu începere de la 13 martie 2003 și până la data reintegrării efective.

Hotărând astfel, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate, că din luna mai 2002, reclamantul nu a mai exercitat atribuțiile de administrator la SC M.P. SRL Focșani și că, la data de 14 martie 2003, s-a înscris la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vrancea, mențiunea de modificare a actelor constitutive ale societății cu privire la schimbarea administratorului, hotărâtă de Adunarea Generală a Asociaților, la 14 mai 2002. Actul administrativ întocmit de pârâtă a fost considerat nelegal, și față de împrejurarea că eliberarea din funcție a fost dispusă în perioada de incapacitate temporară de muncă a reclamantului, contrar prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, care completează dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică. În primul motiv de casare, recurenta a susținut că instanța de fond a reținut eronat incapacitatea temporară de muncă a intimatului-reclamant, la data emiterii ordinului de eliberare din funcție, fără a avea în vedere că la data respectivă, intimatul s-a aflat la serviciu, a semnat personal de primire a ordinului și nu a prezentat certificatul medical pentru calculul și plata drepturilor de asigurări sociale. Prin cel de-al doilea motiv de casare, a fost criticată concluzia instanței de fond, privind încetarea stării de incompatibilitate a intimatului-reclamant.

Recurenta a arătat că mențiunea privind schimbarea administratorului SC M.P. SRL a fost înscrisă la Oficiul Registrului Comerțului, după data eliberării din funcție a intimatului, iar împrejurarea că acesta nu mai exercită din luna mai 2002, atribuțiile de administrator, trebuia considerată ca lipsită de relevanță, întrucât mențiunile de modificare a actelor constitutive ale societății, sunt opozabile terților, numai de la data efectuării lor în Registrul Comerțului. Verificând actele dosarului, în raport cu motivele de casare invocate și cu dispozițiile art. 304 și 304 1 C. proc.

civ., Curtea va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente: Instanța de fond a constatat greșit nelegalitatea Ordinului nr. 36 din 13 martie 2003, prin care autoritatea recurentă a dispus eliberarea intimatului, din funcția publică de conducere de inspector-șef la Oficiul Județean Vrancea pentru Protecția Consumatorului, ca urmare a existenței unui caz de incompatibilitate cu această funcție. La data emiterii ordinului - 13 martie 2003, intimatul avea calitatea de asociat și de administrator la SC M.P. SRL Focșani, așa după cum rezultă din adresa nr. 2092/2003, întocmită de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vrancea. Deși această situație nu a fost contestată de intimat, instanța de fond a reținut eronat că incompatibilitatea exercitării funcției publice a încetat în fapt, din 15 mai 2002, când a fost numit un alt administrator al societății comerciale, prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților.

Mențiunea de modificare a actelor constitutive ale societății comerciale, cu privire la numirea unui alt administrator, a fost însă înscrisă în Registrul Comerțului, la data de 14 martie 2003, după eliberarea din funcție a intimatului și numai de la acea dată a produs efecte juridice față de terți. Intimatul nu era în drept să invoce față de terți, numirea în calitate de administrator al societății, a unei alte persoane, întrucât îndeplinirea formalităților legale de publicitate a constituit obligația sa, ca asociat și administrator al societății comerciale.

Din acest punct de vedere, se constată că sunt lipsite de relevanță, înscrisurile depuse la dosar, privind exercitarea în fapt a atribuțiilor administratorului, de către o altă persoană, cu începere de la 14 mai 2002. Numirea noului administrator al societății nu a fost adusă la cunoștința terților, prin înscrierea mențiunii în Registrul Comerțului și prin depunerea specimenului de semnătură, astfel încât până la îndeplinirea acestor formalități prevăzute de lege, intimatul a avut calitatea de administrator al societății comerciale și s-a aflat în situația de incompatibilitate cu funcția publică.

De asemenea, instanța de fond a reținut greșit că intimatul a fost eliberat din funcție în perioada concediului medical, deși acesta s-a aflat la serviciu, la data emiterii ordinului, a semnat personal de primire și actul doveditor al unei incapacități temporare de muncă nu a fost înregistrat la autoritatea recurentă, nici la acea dată și nici la o dată ulterioară, pentru calculul drepturilor de asigurări sociale. În consecință, situația de fapt invocată de intimat, a fost greșit considerată de instanța de fond, ca un impediment pentru modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu, fără a se avea în vedere că intimatul însuși a renunțat la consecințele juridice ale unei incapacități temporare de muncă, prin prezentarea la serviciu și prin neînregistrarea actelor medicale doveditoare ale unei asemenea incapacități.

Pentru considerentele expuse, Curtea va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată și pe fond, va respinge acțiunea formulată de reclamantul D.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, împotriva sentinței civile nr. 798 din 3 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea reclamantului D.D. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2004.