ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1042/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 2 iulie 2003, reclamantul Ț.N. a chemat în judecată Direcția de Sănătate

Publică Brașov, Colegiul Medicilor Brașov, Ministerul Sănătății și Familiei, precum

și pe S.P., S.D., solicitând soluționarea în termen legal a cererilor sale

adresate acestora și acordarea de daune materiale, în sumă de 10.000 Euro,

pentru respectarea dreptului său la acordarea sănătății.

Curtea de Apel Brașov, prin

sentința civilă nr. 257 din 28 octombrie 2003, a respins acțiunea reclamantului,

reținând că:

- cererea pentru sesizarea

Curții Constituționale privind Legea nr. 74/1995, este inadmisibilă.

- cererea privind acordarea

daunelor materiale și morale este netimbrată și, pe cale de consecință, nulă.

- cererea împotriva

pârâților S.P. și S.D. privește persoane fără calitate procesuală pasivă.

- acțiunea contra Colegiului

Medicilor Brașov este tardiv înregistrată.

- acțiunea față de pârâții

Ministerul Sănătății și Familiei, C.N.A.S. și Direcția de Sănătate Publică

Brașov este rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul, reiterând motivele expuse în acțiunea

introductivă de instanță.

Recursul este nefondat.

Așa cum corect a reținut

instanța de fond, autoritățile administrative chemate în calitate de pârâți au

răspuns în termen legal, memoriilor formulate de recurentul-reclamant, neavând

relevanță în cauză împrejurarea că recurentul a fost nemulțumit de aceste

răspunsuri, așa cum arată în motivele de recurs.

Este, de asemenea, corectă

soluția pronunțată de instanța de fond privind lipsa calității procesuale

pasive a celor doi medici, față de împrejurarea că ne aflăm într-o acțiune

formulată în baza Legii nr. 29/1990, referitoare numai la actele și faptele

autorităților publice și tocmai pentru că este vorba de o acțiune în contencios

administrativ, aceasta trebuia timbrată conform Legii nr. 146/1997, cu suma de

342.000, în condițiile în care se cereau daune în sumă de 10.000 Euro,

obligație legală pe care recurentul-reclamant nu a îndeplinit-o.

În final, în mod corect instanța

de fond a respins excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, față de

împrejurarea că recurentul-reclamant nu s-a referit în mod precis la o singură

lege.

Față de toate

considerentele, Curtea, constatând că în cauză nu există, potrivit art. 304 C.

proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond,

urmează să respingă prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Ț.N. împotriva sentinței civile nr. 257 din 28 octombrie 2003, a Curții de

Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2005.