ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 230/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ, înregistrată cu nr. 140 din 13 februarie 2004, la Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ, reclamantul H.V. a contestat

decizia Comisiei pentru constatarea calității de luptător în rezistența

anticomunistă din cadrul Ministerului Justiției, prin care i s-a respins

cererea, măsura fiindu-i comunicată cu adresa nr. 1295/2003.

În motivare, reclamantul a arătat

că, prin cererea de constatare înregistrată la Comisie, a solicitat acordarea acestei calități, fiind persecutat politic și condamnat la pedepse

cu privare de libertate, în regimul trecut.

Prin sentința civilă nr. 71/F din 5

aprilie 2004, instanța învestită a respins ca nefondată, acțiunea, reținând că

reclamantul a fost condamnat în repetate rânduri, pentru comiterea mai multor

infracțiuni de drept comun, respectiv tentativă de trecere frauduloasă a

frontierei și ultraj, fapte care nu se încadrează în dispozițiile art. 2 și 3

din O.U.G. nr. 214/1999.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, reclamantul, susținând că, atât condamnările suferite, cât și măsurile

administrative la care a fost supus, au avut un substrat politic, în sensul că

a fost persecutat pentru atitudinea sa de protest împotriva regimului comunist,

cât și pentru faptul că provenea dintr-o familie de chiaburi.

Totodată, a susținut că îndeplinește

condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999, întrucât a avut de suferit măsuri administrative

abuzive din partea organelor de miliție, care l-au internat în spitale de

psihiatrie, de unde a fost externat, după o zi, ca urmare a refuzului de hrană

și de medicamente.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 214/1999,

se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, desfășurată în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, persoanelor condamnate pentru

infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor

măsuri administrative abuzive.

Verificându-se actele cauzei, în

raport cu dispozițiile legale citate, se constată că infracțiunile pentru care

a fost condamnat recurentul-reclamant, sunt de drept comun, faptele încriminate

nefiind săvârșite din motive politice.

Tot astfel, nu rezultă că s-ar fi

dispus împotriva recurentului, măsuri administrative abuzive, în sensul

prevăzut la art. 3 lit. a) - e) din ordonanță.

Ca atare, în cauză nefiind

aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 214/1999, urmează a se respinge prezentul

recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de H.V. împotriva

sentinței civile nr. 71/F din 5 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 ianuarie 2005.