ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5898/2011

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 3952 din 24 august 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepțiile netimbrării și tardivității recursurilor, excepția lipsei calității procesuale active a recurentului-pârât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și excepția lipsei de interes a acestuia în promovarea recursului. Prin aceeași decizie, au fost admise recursurile declarate de pârâții S.G. și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale împotriva Sentinței nr. 2975 din 14 aprilie 2011 și a Încheierii de îndreptare a erorii materiale din 25 mai 2011 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost modificată în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii formulate de reclamantul P.I.

Împotriva acestei decizii, la data de 13 septembrie 2011 și în temeiul dispozițiilor art. 317 C. proc. civ., contestatorul P.I. a formulat contestație în anulare, solicitând anularea deciziei contestate și rejudecarea recursurilor declarate de intimații S.G. și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale împotriva Sentinței nr. 2.975 din 14 aprilie 2011 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din 25 mai 2011. Ca prim motiv al contestației a fost invocată încălcarea principiului egalității armelor și, în acest sens, contestatorul a arătat că pentru termenul de judecată din 24 august 2011 a fost citat fără comunicarea unei copii a recursului declarat de S.G. și instanța de judecată nu a pus în discuția părților acordarea unui termen pentru a se lua cunoștință de motivele de recurs.

Contestatorul a invocat ca motiv de anulare și judecarea pricinii în ședință publică, arătând că, potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 554/2004, era necesar ca instanța de recurs să se pronunțe în camera de consiliu. Anularea deciziei pronunțate de instanța de recurs a fost solicitată de către contestator și pentru respingerea cererii de administrare a unei probe esențiale aflate în posesia părții adverse, și anume Ordinul Ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale nr. 365 din 7 februarie 2011. Contestatorul a exprimat suspiciuni în legătură cu modul de repartizare a cauzei, arătând că se impune efectuarea de verificări dacă au fost respectate normele legale. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 317 alin. (1) C. proc.

civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Deși întemeiată pe aceste dispoziții legale, contestația în anulare formulată de P.I. nu îndeplinește niciuna din condițiile prevăzute expres și limitativ pentru retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile pe această cale extraordinară de atac. Astfel, se reține că, atât necomunicarea motivelor de recurs, cât și judecarea pricinii în ședință publică nu pot fi încadrare în cele două cazuri reglementate pentru contestația în anulare de art. 317 alin. (1) C. proc.

civ. Aceeași concluzie se impune și cu privire la celelalte susțineri ale contestatorului referitoare la administrarea de probe în recurs și la repartizarea dosarului, constatându-se că niciunul din argumentele invocate nu corespunde ipotezei juridice avute în vedere de legiuitor la reglementarea contestației în anulare. În consecință, motivele invocate de către contestator nu pot constitui temeiul retractării deciziei pronunțate de instanța de recurs, nefiind dovedite cerințele impuse de lege pentru admiterea contestației în anulare. Pentru considerentele expuse, nefiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge contestația în anulare formulată de P.I. împotriva Deciziei nr. 3952 din 24 august 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2011.