ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5233/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Încheierea de ședință din data de 5 decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în baza

dispozițiilor art. 155 ind. 1 C. proc. civ. s-a suspendat soluționarea cauzei

privind pe reclamanta S.S.I. în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Administrației și Internelor și Guvernul României, până când reclamanta se va

conforma cerințelor instanței referitoare la precizarea obiectului cererii și

temeiului juridic, la depunerea duplicatului acțiunii pentru comunicare și a

copiilor de pe actul sesizat.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a

reținut că prin Rezoluția din data de 21 iunie 2011 s-a stabilit în sarcina

reclamantei obligația de a depune duplicat al acțiunii pentru comunicare, copii

de pe actul contestat și de a preciza obiectul cererii și temeiul juridic,

mențiuni cu care a fost citată pentru termenul din data de 5 decembrie 2011.

A luat act instanța că reclamanta nu s-a

conformat acestor dispoziții, motiv pentru care, în temeiul art. 155 alin. (1)

C. proc. civ. a dispus suspendarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs

reclamanta S.S.I., învederând că nu a fost informată despre nicio cerință a

instanței prealabilă termenului din data de 5 decembrie 2011.

În acest sens, arată că nici din consultarea

portalului instanțelor de judecată nu a rezultat vreo dispoziție a instanței în

acest sens.

De asemenea, a mai invocat că textul de lege

prevede și o condiție simultană și corelativă a împiedicării normale a judecății,

condiție care nu era îndeplinită, întrucât pârâții nu au formulat obiecțiuni și

au depus întâmpinări la dosar

În drept, cererea a fost întemeiată pe

dispozițiile art. 155 ind 1, art 304 alin. (1) - (9) C. proc. civ.

Examinând cauza și încheierea recurată în

raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este

nefondat.

Potrivit art. 113 alin. (1) C. proc. civ.

"La cererea de chemare în judecată se vor alătura atâtea copii de pe

cerere câți pârâți sunt".

Conform art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

"La primirea cererii de chemare în judecată președintele sau judecătorul

care îl înlocuiește va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de

lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să

modifice cererea și să depună, potrivit art. 112 alin. (2) și art. 113, cererea

și copii certificate de pe toate înscrisurile pe care își întemeiază

cererea".

Alin. (2) al aceluiași articol prevede că:

"Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu

este posibilă, cererea se va înregistra și i se va acorda reclamantului un

termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin poștă, reclamantului

i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu mențiunea că, până la termenul

acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare".

De asemenea, alin. (3) stabilește că

"Acordarea termenului, potrivit alin. (2), se face, în toate cazurile, cu

mențiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligațiilor privind completarea

sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecății".

Din actele și lucrările dosarului rezultă,

fără putință de tăgadă, că instanța a respectat prevederile legale sus citate.

La primirea cererii instanța a pus în vedere

reclamantului să-și îndeplinească obligațiile legale prin Rezoluția din data de

21 iunie 2011.

Ulterior, la termenul de judecată din 5

decembrie 2011, constatând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile

stabilite, în temeiul dispozițiilor art. 155 ind. 1 C. proc. civ., Curtea de

Apel în mod corect a suspendat cauza.

Instanța de control judiciar analizând

susținerile recurentei reclamante constată că acestea sunt neîntemeiate și

nedovedite, neputând fi primite.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că

încheierea pronunțată de Curtea de Apel este temeinică și legală.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.S.I.

împotriva Încheierii din 5 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai

2013.

Procesat de GGC - AM