ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4783/2011

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată și precizată de reclamantul S.N., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informații, și a obligat această autoritate să întocmească documentația necesară propunerii de acordare reclamantului a gradului militar de general de brigadă și să o înainteze Administrației Prezidențiale. Prin aceeași sentință au fost respinse excepțiile inadmisibilității și prescripției dreptului la acțiune, invocate de autoritatea pârâtă.

Recursul declarat de către pârâtul Serviciul Român de Informații împotriva acestei sentințe a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010, care, pe cale de consecință, a modificat sentința recurată în sensul respingerii acțiunii reclamantului S.N. ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că nemulțumirea intimatului-reclamant e legată strict de ordinul Directorului Serviciului Român de Informații din 2 august 2007 prin care, ca urmare a împlinirii vârstei și vechimii necesare acordării pensiei de serviciu, a fost trecut în rezervă, mai exact de neaplicarea în cazul său a prevederilor art. 66 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, ordinul fiind comunicat reclamantului în data de 2 august 2007. Înalta Curte a apreciat, în esență, că intimatul-reclamant nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile privind ordinul contestat.

A mai arătat Curtea că, chiar în condițiile în care memoriul adresat conducerii Serviciului Român de Informații la data de 11 decembrie 2007 ar putea fi asimilat unei plângeri prealabile în sensul legii, acesta a fost formulat cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, fără a se putea stabili faptul că motive temeinice l-au împiedicat pe reclamant să ceară revocarea în tot sau în parte a acestuia. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire intimatul S.N. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (2) și alin. (5) C. proc. civ., revizuentul a susținut că instanța de recurs a reținut în mod eronat inadmisibilitatea acțiunii, pe considerentul că nu ar fi fost îndeplinită procedura administrativă prealabilă în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, revizuentul a învederat că în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (7) din același act normativ, plângerea prealabilă fiind formulată în interiorul termenului de 6 luni de la data emiterii actului, existând motive temeinice care justifică depășirea termenului de 30 de zile. Cererea de revizuire a fost respinsă ca tardiv formulată prin decizia civilă nr. 2058 din 6 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a reținut că motivarea cererii de revizuire a avut loc la data de 28 februarie 2011, cu depășirea termenului legal de o lună de la pronunțare, în condițiile în care existența cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc.

civ. nu a fost motivată și nu se regăsește. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare revizuentul S.N., susținând că soluția de respingere a cererii de revizuire ca tardiv formulată este rezultatul unei erori materiale, în condițiile în care cererea de revizuire a fost expediată prin poștă la data de 16 decembrie 2010, la data de 29 februarie 2011 fiind depuse motivele de revizuire, formulate, și acestea, în termen, față de data comunicării deciziei contestate, și anume 25 februarie 2011. Prin decizia civilă nr. 3782 din 28 iunie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis contestația formulată de către S.N.

împotriva deciziei civile nr. 2058 din data de 6 aprilie 2011 a aceleiași instanțe și, în consecință, a anulat decizia atacată, dispunând judecarea cererii de revizuire formulată de către contestator împotriva deciziei civile nr. 5342 din 2 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a constatat, în esență, existența unei erori materiale săvârșite de către instanță, constând în neluarea în seamă a plicului conținând cererea de revizuire și prezentând data de 16 decembrie 2010, dată în raport de care cererea de revizuire apare ca formulată în termenul legal. În cadrul dosarului având ca obiect cererea de revizuire formulată împotriva decizii nr. 5342 din 2 decembrie 2010 intimata-pârâtă Serviciul Român de Informații a formulat întâmpinare în care a invocat, în principal excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc.

civ. și în subsidiar s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată pe motiv că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute art. 322 pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ. La dosar revizuentul-reclamant a depus concluzii scrise în care solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată apreciind că în raport de situația de fapt și de actele depuse sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ. Asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimat, excepție pusă în discuția părților, în ședința publică din 18 octombrie 2011, Curtea în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. o va respinge pentru următoarele considerente: Conform art. 322 alin. (3) C. proc.

civ. „revizuirea unei hotărârii rămase definitive de instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul , se poate cere în următoarele cazuri”. Prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul prezentei cereri de revizuire s-a admis recursul declarat de intimat și s-a modificat sentința civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în sensul că s-a respins acțiunea formulată de revizuentul-reclamant, ca inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În susținerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, excepție invocată de intimat se arată că această hotărâre a instanței de recurs nu „evocă fondul” în sensul dispozițiilor art. 322 alin. (3) C. proc. civ., pe motiv că prin această hotărâre nu s-a soluționat fondul cauzei ci s-a respins acțiunea ca inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Curtea apreciază că hotărârea instanței de recurs poate forma obiectul cererii de revizuire deoarece prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 instanța de recurs s-a pronunțat asupra raporturilor juridice deduse judecății, ceea ce înseamnă ca s-a evocat fondul.

În cauză excepția admisă, de către instanța de recurs a inadmisibilității acțiunii reprezintă o excepție de fond și nu de procedură, care a presupus verificarea situației de fapt și a raporturilor dintre părți, Curtea apreciind că hotărârea instanței de recurs evocă fondul și pe cale de consecință poate forma obiectul unei cereri de revizuire. În consecință, Curtea în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. va respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimat. Analizând cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ., Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză nu sunt îndeplinite pe fond condițiile prevăzute de lege.

În ceea ce privește motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. revizuentul invocă faptul că instanța de recurs prin respingerea acțiunii ca inadmisibilă a dat mai mult decât s-a cerut respectiv există un „plus petita”, fiind încălcate de către instanța de recurs, în opinia revizuentului dispozițiile art. 7 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Se arată că, pe situația de fapt, instanța de recurs nu a ținut cont de succesiunea evenimentelor și de faptul că revizuentul a contestat ordinul de trecere în rezervă chiar la data de 2 august 2007 la citirea lui de către reprezentantul conducerii Serviciului Român de Informații în fața efectivului unității și ulterior la data de 8 august 2007 cu ocazia primirii în audiență.

Revizuentul arată că a contestat, în scris ordinul de trecere în rezervă la data de 11 decembrie 2007 la care a primit răspuns la data de 8 ianuarie 2008, iar acțiunea a formulat-o în termen la data de 8 aprilie 2008. Revizuentul arată că instanța de recurs în mod nelegal, în raport de dispozițiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 nu a reținut existența unor „motive temeinice” justificate pentru care a formulat plângere prealabilă cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicare prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În raport de dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuentul înțelege să depună acte, pe situația de fapt respectiv copia plângerii prealabile din 4 decembrie 2007, copia adreselor de răspuns la aceasta din ianuarie, martie și iulie 2008, copia notelor de ședință depuse în Dosar nr. 492/44/2008 al Curții de Apel Galați.

Curtea verificând susținerile revizuentului apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. în sensul existenței unui „plus petita” și condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. în sensul existenței unor „înscrisuri noi doveditoare” de natură a infirma situația de fapt și temeinicia soluției instanței de recurs, care a apreciat ca inadmisibilă acțiunea revizuentului pentru lipsa procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Curtea apreciază că soluția supusă revizuirii nu a fost dată cu încălcarea principiului disponibilității prevăzute de art. 129 alin. final C. proc. civ., în sensul pronunțării pe cereri care nu au făcut obiectul litigiului.

În cadrul controlului de legalitate, instanța de recurs s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa de procedură prealabilă realizată cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepție invocată de către autoritatea pârâtă, în dosarul de fond și care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 225 din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, sentința de fond care a format obiectul recursului soluționat prin decizia contestată în prezenta cerere de recurs. Mai mult greșita soluționare a excepțiilor invocate de autoritatea pârâtă, inclusiv a excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile a reprezentat motiv de recurs distinct întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc.

civ., Dosar nr. 492/44/2008. În consecință, Curtea nu poate reține incidența dispozițiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanța de recurs pronunțându-se exclusiv și cu respectarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. asupra motivelor de recurs invocate de recurentul-pârât. Modul de rezolvare a acestei excepții de către instanța de recurs, excede controlului unei căi extraordinare atac de retractare a revizuirii, deoarece situația de fapt corespunde adevărului, iar aplicarea în concret a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 554/2004 vizează o problemă de drept de aplicare a legii inadmisibilă a fi analizată pe calea extraordinară a unei cereri de revizuire, fiind în fapt un motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc.

civ. Al doilea motiv de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu poate fi reținut deoarece toate înscrisurile depuse de revizuent nu reprezintă înscrisuri noi doveditoare în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. de natură a schimba situația de fapt reținută de instanța de recurs care a determinat aprecierea acțiunii ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile și respingerea ei ca atare prin decizia nr. 5342 din 2 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 325 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondată cererea de revizuire pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 2 și pct. 5 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire. Respinge cererea de revizuire formulată de către S.N. împotriva deciziei civile nr. 5342 din data de 2 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2011.