ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2800/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2800/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 9 septembrie
2003 și depusă la Judecătoria Ploiești, S.N.P. P. SA, sucursala P.E. Neamț, a
chemat în judecată pe pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași și SC P.T.S.
SA Ploiești.
Prin sentința nr. 8562 din 12
noiembrie 2003, Judecătoria Ploiești a admis în parte acțiunea formulată de
reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P.E. Neamț și a obligat pârâta S.N.T.F.M.
C.F.R. M. SA, sucursala Iași, la plata sumei de 3.141.600 lei contravaloare
marfă și a sumei de 863.405 lei cheltuieli de judecată.
La această sentință a fost declarat
apel de pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași și SC P.T.S. SA
Ploiești.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia nr. 134 din 12 februarie 2004, a admis apelul S.N.P. P. SA, sucursala P.E.
Neamț și a respins apelul declarat de S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași,
pe care o obligă la plata sumei de 9.962.567 lei contravaloare marfă și 331.330
lei cheltuieli de judecată.
În consecință, S.N.T.F.M. C.F.R. M.
SA, sucursala Iași, a declarat recurs la decizia nr. 134 din 12 februarie 2004.
La termenul din 21 septembrie 2004,
Înalta Curte a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția de
nelegalitate a apelului în cauza de față, în raport cu prevederile art. 282
1
C. proc. civ. și, pe cale de consecință, a necompetenței instanței supreme de
soluționare a recursului pe fondul său.
Excepțiile invocate sunt întemeiate.
În speță, hotărârea instanței de
fond a fost pronunțată sub incidența art. 720
8
C. proc. civ.,
modificat prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 58/2003, care a restabilit, în
materie comercială, regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de
atac, anume ca hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, regulă
consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.
Apelul comercial, în lipsa unor
norme speciale de natură comercială, este guvernat de normele de drept comun
cuprinse în
t
itlul IV din Codul
de procedură civilă: Apelul.
Prin urmare, în cauza de față,
curtea de apel trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 282
1
C.
proc. civ., în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate și să
califice calea de atac cu care a fost sesizată drept recurs. Aceasta, deoarece
valoarea obiectului litigiului dedus judecății este de până la 200 milioane
lei, iar potrivit normelor citate, hotărârea dată în primă instanță, nu este
supusă apelului, în acest caz.
Așa fiind, Înalta Curte, în baza art.
306 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul sub aspectul motivului de
ordine publică invocat din oficiu, va casa decizia instanței de apel și, făcând
aplicarea art. 299 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 312 alin. (6) C.
proc. civ., va trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru soluționarea căii de
atac, cu respectarea prevederilor art. 282
1
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de S.N.T.F.M.
C.F.R. M. SA, sucursala Iași, împotriva deciziei nr. 134 din 12 februarie 2004
a Curții de Apel Ploiești.
Casează decizia atacată și trimite
dosarul la Tribunalul Prahova, pentru soluționarea căii de atac, cu respectarea
prevederilor art. 282
1
C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 21 septembrie 2004.