ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.10.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5213/2004

HOTĂRÂRE
13.10.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5213/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 735 din 27

mai 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a respins

cererea formulată de condamnatul M.C. privind întreruperea executării pedepsei

de 18 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 735 din 27 mai 2004 a

Tribunalului București, secția I penală.

Instanța a reținut că nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C.

proc. pen., pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.

Prin decizia penală nr. 565/ A din

27 iulie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală,

apelul declarat de condamnat a fost respins ca nefondat.

Condamnatul a declarat recurs

susținând că se impune întreruperea executării pedepsei pentru a promova

acțiune de partaj și a rezolva problema bunurilor dobândite împreună cu fosta

soție.

Recursul nu este fondat.

Conform art. 455, raportat la art.

453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei se poate dispune o

singură dată, pe o durată de maxim 3 luni, când, datorită unor împrejurări

speciale, executarea pedepsei ar avea consecințe grave asupra condamnatului sau

familiei acestuia.

În speță, faptul că cel condamnat

intenționează să rezolve problema partajării bunurilor comune nu constituie o

împrejurare specială în înțelesul art. 453 lit. c) C. proc. pen., astfel încât

corect s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a

se dispune întreruperea executării pedepsei.

Cum nici din examinarea cauzei din

oficiu nu rezultă existența vreunui motiv de casare care să poată fi luat în

considerare în condițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 565/ A din 27 iulie

2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3234/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 241 din 19 februarie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul P.F.,
ÎCCJ 2004-12-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6807/2004
Asupra recursului penal de față; Din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 990 din 10 august 2004, Tribunalul București a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul M
ÎCCJ 2005-01-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 234/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1287 din 14 octombrie 2004, a respins cererea condamnatului S.F., privind întreruperea executării
ÎCCJ 2005-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 786/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1218 din 30 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei
ÎCCJ 2004-07-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3825/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 69 din 28 ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul Timiș s-a respins cererea formulată de condamnata I.M.I., pentru întreruperea executăr
Sursă