ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8952/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 24 octombrie 2003, reclamantul B.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Casa Județeană de Pensii Harghita, anularea hotărârii nr. 5344 din 30 noiembrie

2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde

drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar, în perioada și în

condițiile prevăzute de actul normativ indicat, pârâta refuzând-i nelegal,

acordarea drepturilor compensatorii.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 32 din 9 februarie

2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea atacată și a obligat pârâta, să

emită o nouă hotărâre, prin care să i se recunoască reclamantului, calitatea de

beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pe perioada 3 mai

1953 - 11 martie 1954 și să i se acorde drepturile conferite de această lege,

începând cu data de 1 octombrie 2002.

Instanța a reținut că soluția

respectivă se impune în raport cu mențiunile din livretul militar depus la

dosar, ca probă, de către reclamant și cu prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Harghita.

Recurenta a susținut, în esență, că,

în mod eronat, prima instanță a admis acțiunea, deoarece reclamantul a

satisfăcut stagiul militar la U.M. 058024 Călărași, care nu face parte din

fosta Direcție Generală a Serviciului Muncii. Că, în realitate, numai unitățile

care au aparținut Ministerului de Interne - Direcția Generală a Serviciului

Muncii, intră sub incidența normelor legale invocate de către reclamant.

Critica este neîntemeiată.

Din copia livretului militar

prezentat de reclamant, în sprijinul cererii sale, rezultă că a prestat

serviciul militar, ca mână de lucru, în cadrul U.M. 04170 Călărași, în perioada

3 mai 1953 - 11 martie 1954.

După lăsarea la vatră, el a fost

inclus în categoria soldaților neinstruiți.

Din moment ce nu se contestă

prestarea muncii, pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă

organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de

la acordarea drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații

neechitabile-recompensare parțială, doar a persoanelor care au efectuat stagiul

militar, în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce

țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un

tratament diferit și, evident, discriminatoriu.

Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă

stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de admisibilitate a

cererii prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, Curtea urmează să respingă

recursul pârâtei, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Harghita împotriva sentinței civile nr. 32 din 9

februarie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 decembrie 2004.