ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6896/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 14 decembrie 2004, în dosarul nr. 4001/2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpata L.C.E., trimisă în judecată, împreună cu alți doi inculpați, pentru infracțiunile prevăzute de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 25, raportat la art. 290 din C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 C. pen. și art. 264 alin. (1) C. pen. Inculpata a susținut că nu se mai mențin temeiurile, prevăzute de art. 148 lit. d) și h) din C. proc. pen., avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Curtea de apel motivează soluția de respingere a cererii inculpatei, în sensul că s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că inculpata a încercat să zădărnicească bunul mers al procesului penal prin distrugerea unor mijloace materiale de probă și influențarea unei martore (decizia penală nr. 5488/2004). Se mai motivează că nu a intervenit nici un act de natură a determina concluzia că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive. În aceeași ședință a instanței de fond, inculpata a solicitat să se admită efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili starea sănătății sale, în vederea înlocuirii sau revocării arestării preventive, ori suspendării judecății.

Instanța de fond a admis această cerere și a fixat termen pentru administrarea probei, la 21 decembrie 2004. Împotriva încheierii din 14 decembrie 2004, cu privire la respingerea cererii de revocare a arestării, inculpata L.C.E. a declarat recurs, susținând, în esență că măsura preventivă este nelegală, fiind luată pe baza unor acte de cercetare penală efectuate de către organele poliției, fără a avea o delegație de la procuror și fără ca procurorul să participe. Se referă la faptul că, la data de 5 octombrie 2004, organele de poliție au ridicat acte de la biroul de avocatură al inculpatei, cu încălcarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 51/1955, care prevede că actele și lucrările cu caracter profesional ale avocatului, sunt inviolabile, putând fi ridicate numai de procuror.

Recursul este nefondat. Potrivit art. 139 alin. (2) C. proc. pen., măsura arestării preventive trebuie revocată la cerere sau din oficiu, când nu mai există vreun temei care să justifice menținerea ei. Ori, în cauză se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive asupra inculpatei. De asemenea, conform alin. (6) al aceluiași articol, măsura preventivă se revocă din oficiu și când a fost luată cu încălcarea dispozițiilor legale. În cauză, măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, iar aspectul relevat de inculpată în cererea de revocarea măsurii arestării preventive și în motivele de recurs, cu privire la efectuarea de către organele de poliție a ridicării unor acte de la cabinetul de avocatură nu este de natură a afecta legalitatea măsurii arestării preventive.

Pentru aceste considerente și întrucât nu se constată nici motive care se pot lua în considerare din oficiu, recursul este nefondat și urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Recurenta urmează să fie obligat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata L.C.E. împotriva încheierii din 14 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 4001/2004. Obligă recurenta inculpată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2004.