ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2190/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la numărul 13171 din 2 iunie 2004 la Judecătoria Craiova, J.T. a solicitat în contradictoriu cu B.N.R., sucursala Dolj, obligarea acesteia la restituirea a două verighete din aur ce i-au fost ridicate la data de 3 noiembrie 1983 de către Miliția Municipiului Craiova prin proces-verbal fără ca în sarcina sa să se fi reținut săvârșirea vreunei infracțiuni. Judecătoria Craiova, prin sentința nr. 11483 din 15 octombrie 2004, și-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de J.T., în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, reținând că acțiunea fiind fondată în drept pe dispozițiunile art. 480 C. civ., este de drept comun, competența de soluționare revenind instanței de la domiciliul pârâtului, conform art. 5 C. proc.

civ. La rândul său, Judecătoria sectorului 5 București, prin sentința nr. 69 din 11 ianuarie 2005, admițând excepția de necompetență teritorială invocată de pârâta B.N.R., sucursala Dolj, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, reținând că O.U.G. nr. 190/2000 fiind o lege specială, prevede o competență specială în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului, respectiv Judecătoria Craiova. Ivindu-se un conflict de competență între instanțe ce nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel, în temeiul art. 22 pct. 3 C. proc. civ. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia. Reclamantul J.T. a sesizat instanța cu o acțiune în restituirea obiectelor din aur ce i-au fost ridicate abuziv, printr-un simplu proces-verbal de către organele de miliție Craiova la data de 3 noiembrie 1983, fără ca în sarcina sa să se rețină vreo infracțiune.

Temeiul juridic al acțiunii, rezultând din interpretarea conținutului acesteia în spiritul art. 84 C. proc. civ., îl constituie O.U.G. nr. 190/2000. Actul normativ de referință, ca reglementare specială de esență reparatorie, prevede o competență teritorială de favoare în beneficiul instanței de la domiciliul reclamantului. Art. 34 1 O.U.G. nr. 190/2000 modificat prin Legea nr. 591din 20 decembrie 2004, prevede ca persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase de natura celor prevăzute la art. 3 care au fost preluate abuziv, cu încălcarea reglementărilor în vigoare după 1946 și până în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instanțelor de judecată de la domiciliul reclamantului, până la data de 31 decembrie 2003, termen ce a fost prelungit până în 2006. Cum în speță domiciliul reclamantului J.T.

este în comuna Teslui, sat Preajba de Pădure județul Dolj, localitate ce cade sub jurisdicția Judecătoriei Craiova, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că Judecătoriei Craiova îi revine competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Judecătoriei Craiova competența de soluționare a acțiunii formulate de J.T. în contradictoriu cu B.N.R., sucursala Dolj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2005.