ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7243/2004

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația formulată la data

de 6 aprilie 2004 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara,

contestatorul S.V.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul O.C., anularea

sentinței nr. 6 din 9 februarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în

dosar nr. 1279/2004, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 317 pct. 2 C. proc.

civ., respectiv în considerarea faptului că hotărârea atacată a fost dată cu

încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 958 din 11 mai 2004, a declinat competența de soluționare a

contestației în anulare în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție,

reținând, esențial, că, în raport de prevederile art. 299 C. proc. civ..,

modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, competența de soluționare a recursurilor

revine Înaltei Curți de Casație și Justiție situație în care și pentru

contestația în anulare competența revine aceleiași instanțe.

Or, sub acest aspect este de

observat că:

De necontestat, prezenta contestație

în anulare este îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel

Timișoara, sentința civilă nr. 6/2004, prin care s-a admis cererea de ordonanță

președințială formulată de petentul O.C. și s-a dispus suspendarea provizorie a

executării silite a evacuării petentului, până la soluționarea cererii de

suspendare a executării formulată în dosarul nr. 8888/2003 al Curții de Apel

Timișoara a cărui soluționare a fost declinată la Înalta Curte de Casație și

Justiție.

Tocmai de aceea însă, aprecierea că,

în speță, competența materială a soluționării prezentei cereri nu aparține

instanței sesizate, ci Înaltei Curți de Casație și Justiție, este eronată.

Aceasta întrucât instanța a avut în

vedere cele prevăzute în art. 299 C. proc. civ. în redactarea anterioară Legii

nr. 195/2004, privind competența de soluționare a recursului în astfel de

situații iar, pe de altă parte, și în mod esențial, întrucât, potrivit

prevederilor art. 319 C. proc. civ., contestația în anulare se introduce la

instanța a cărei hotărâre se atacă.

Or, în speță, fiind sesizată cu o

astfel de cerere, îndreptată împotriva propriei hotărâri, independent de alte

considerente, instanța era datoare să soluționeze cauza în acest cadru procesual.

Așa fiind, urmează a se declina

competența materială în favoarea aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Declină competența de soluționare a

contestației în anulare formulată de S.V.C. împotriva sentinței civile nr. 6 din

9 februarie 2004 a Curții de Apel Timișoara, în favoarea Curții de Apel

Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2004.