ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 586/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 586/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara
sub nr. 7843 din 2 august 2005, revizuentul N.C. a cerut revizuirea deciziei
civile nr. 755 R din 29 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul
nr. 3502/C/2005) susținând că este potrivnică deciziei civile nr. 1006 R din 6
noiembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 4836/C/2003,
invocând în drept dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 2098 din 14 septembrie 2005,
Curtea de Apel Timișoara și-a declinat competența soluționării cererii de
revizuire formulată de N.C. în favoarea Tribunalului Timiș.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Timișoara a
reținut că prin decizia nr. 755/R din 29 iunie 2005 Tribunalul Timiș a respins
recursul creditorului N.C. împotriva sentinței civile nr. 1057 din 27 ianuarie
2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara prin care s-a admis contestația la
executare formulată de debitoarea M.M. împotriva creditorului N.C. și s-a dispus
anularea executării silite în dosarul execuțional nr. 65/EX/2004 aflat pe rolul
executorului judecătoresc M.D. cu motivarea că a intervenit prescripția
executării, titlul executoriu fiind sentința civilă nr. 14235/1998 a
Judecătoriei Timișoara.
A mai reținut instanța că prin decizia civilă nr. 1006
din 6 noiembrie 2003 Tribunalul Timiș a respins recursul împotriva sentinței
civile nr. 501 din 22 ianuarie 2003 pronunțată de Judecătoria Timișoara prin
care s-a respins contestația la executare formulată de M.M. vizând anularea
formelor de executare începute în dosarul execuțional nr. 243/2001 înregistrat
la executorul judecătoresc M.D. cu motivarea că în speță nu a operat efectul
prescripției extinctive a executării silite , fiind paralizat de instituția suspendării
prescripției care a început la 2 februarie 2002.
Având în vedere că prin deciziile ce fac obiect al
revizuirii nu s-a evocat fondul și în raport cu dispozițiile art. 322 alin. (1)
și art. 323 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Timișoara a constatat că
instanța Tribunalului Timiș este competentă să soluționeze cererea de revizuire
întrucât aceasta vizează de fapt hotărârile pronunțate de Judecătoria
Timișoara, devenite irevocabile prin deciziile atacate cu revizuirea.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs
revizuentul N.C., susținând că a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii
întrucât instanța competentă să judece cererea de revizuire este Curtea de Apel
Timișoara întrucât sentințele de fond au devenit irevocabile prin două decizii ale
Tribunalului Timiș care evocă fondul.
Recursul este nefondat pentru considerentele care
succed.
Art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc.
civ. r
evizuirea unei hotărâri
rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei
hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de
același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași
persoane, având aceeași calitate, aceste dispoziții aplicându-se și în cazul
când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs.
În categoria hotărârilor pronunțate de instanțele de
recurs prin care se evocă fondul cauzei intră toate hotărârile prin care
tribunalele și curțile de apel rejudecă fondul după casare. Prin urmare nu au
acest caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii
hotărârile prin care s-a respins recursul sau prin care s-a dispus casarea cu
trimitere.
În speță, revizuentul N.C. a cerut revizuirea deciziei
civile nr. 755 R din 29 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Timiș susținând că
este potrivnică deciziei civile nr. 1006 R din 6 noiembrie 2003 pronunțată de
Tribunalul Timiș.
Or, așa cum rezultă din expunerea rezumativă a
lucrărilor cauzei, prin decizia civilă nr. 755 R din 29 iunie 2005 pronunțată
de Tribunalul Timiș s-a respins recursul creditorului N.C. împotriva sentinței
civile nr. 1057 din 27 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara, prin
care s-a admis contestația la executare formulată de debitoarea M.M. împotriva
creditorului N.C.
Este justă constatarea instanței Curții de Apel
Timișoara că, de fapt, cererea de revizuire vizează sentința nr. 1057 din 27
ianuarie 2005 a Judecătoriei Timișoara (irevocabilă prin decizia nr. 755 R din
29 iunie 2005 a Tribunalului Timiș) ca fiind contradictorie cu sentința civilă
nr. 501 din 22 ianuarie 2003 a Judecătoriei Timișoara (irevocabilă prin decizia
civilă nr. 1006 din 6 noiembrie 2003 a Tribunalului Timiș) întrucât ambele
hotărâri sunt pronunțate în soluționarea unor contestații la executarea pornită
în temeiul aceluiași titlu executor, sentința civilă nr. 14235 din 20
septembrie 1998 a Judecătoria Timișoara, într-una reținându-se că operează
efectul prescripției executării silite iar în alta nu.
Având în vedere considerentele menționate se constată
că instanța Curții de Apel Timișoara a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor
art. 323 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cu care, în cazul art. 322 pct. 7,
cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de
instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, stabilind în
mod legal că instanța competentă să judece cererea de revizuire este Tribunalul
Timiș, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de revizuentul N.C. împotriva deciziei nr.
2098 din 14 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2006.