ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1200/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1200/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1056 din 23 septembrie 2004 pronunțată de
Tribunalul Timiș, secția civilă, definitivă și executorie de drept, a fost
admisă contestația introdusă de
B.G.M., a fost anulată măsura desfacerii contractului de
muncă dispusă de Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie „Dr. Dumitru
Popescu” Timișoara prin decizia nr. 98 din 28 mai 2004 completată prin
dispoziția nr. 128 din 5 august 2004, s-a dispus reintegrarea contestatoarei în
postul deținut la intimată și a fost obligată intimata la plata de despăgubiri.
Intimata a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Curții de
Apel Timișoara, solicitând și suspendarea executării sentinței atacate până la
soluționarea recursului, conform art. 300 alin. (2) C. proc. civ.
Separat, intimata a cerut aceleiași instanțe de recurs, în temeiul art.
300 alin. (3) raportat de art. 403 alin. (3) și (4) C. proc. civ., ca pe cale
de ordonanță președințială să dispună suspendarea executării aceleiași sentințe
până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulate în temeiul
art. 300 alin. (2) C. proc. civ.
Cererea de ordonanță președințială a fost admisă prin sentința civilă
nr. 163 din 18 octombrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția
civilă, dispunându-se suspendarea provizorie a executării sentinței până la
soluționarea cererii de suspendare a executării aceleiași sentințe.
Contestatoarea a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 163 din
18 octombrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, solicitând casarea
ei.
Recursul va fi respins față de împrejurarea că, ulterior declarării lui,
sentința a cărei executare a fost suspendată provizoriu a fost modificată în
tot în sensul respingerii contestației prin decizia civilă nr. 52 din 14
ianuarie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă.
Ca urmare, prin modificarea în sensul arătat a sentinței privind fondul
litigiului dintre părți, au dispărut înseși efectele suspendării provizorii,
astfel încât nu se mai justifică recursul, adică efectuarea controlului
judiciar a legalității măsurii suspendării provizorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
B.G.M. împotriva sentinței civile nr. 163 din 18 octombrie 2004 a Curții de
Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie
2005.