ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4429/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 479 din 5

aprilie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.A. în

temeiul dispozițiilor art. 455 și art. 453 lit. c) C. proc. pen.

S-a reținut că petiționarul C.A. se

află în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209

alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen., dispusă prin sentința penală nr. 946 din 8 octombrie 2002 a Tribunalului

București, secția a II-a penală și rămasă definitivă prin decizia penală nr.

2831 din 12 iunie 2003 a Curții Supreme de Justiție.

Condamnatul și-a motivat cererea de

întrerupere a executării pedepsei, arătând că are o situație familială și

materială grea, având o familie numeroasă și soția bolnavă, iar locuința

necesită reparații.

Instanța de fond a reținut că, în

cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen.,

neexistând împrejurări speciale care să aibă consecințe grave pentru condamnat

sau familia sa și care să impună întreruperea executării pedepsei aplicate

acestuia.

Apelul declarat de condamnat a fost

respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia

nr. 382/ A din 20 mai 2004, care l-a obligat pe C.A. și la 550.000 lei

cheltuieli judiciare statului, din care 200.000 lei onorariul apărătorului din

oficiu.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs condamnatul C.A., solicitând admiterea cererii sale și întreruperea

executării pedepsei.

Recursul nu este fondat.

Din analiza probelor administrate în

cauză, rezultă că nu sunt întrunite cerințele art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Ancheta socială dispusă în cauză

pentru a se verifica realitatea motivelor invocate în cererea de întrerupere a

executării pedepsei, a relevat faptul că la adresa indicată de petent nu mai

locuiește nimeni.

Împrejurările speciale despre care

s-a susținut că ar avea consecințe grave pentru familia condamnatului nu au

fost dovedite. Prin urmare, întreruperea executării pedepsei solicitată de

condamnatul C.A. este nejustificată.

Așa fiind, Curtea constată că

recursul este neîntemeiat și urmează a-l respinge ca atare, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu,

avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 382/ A din 20 mai

2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

septembrie 2004.