ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5918/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 366 din 14 iunie 2004, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpații: - A.S. și - A.I. la 7 ani și 10 luni închisoare, respectiv 7 ani și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., prin schimbarea calificării juridice din 7 infracțiuni prevăzute de art. 211 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. - A.O. și - ENCICĂ MIHAI la câte 7 ani închisoare fiecare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., prin schimbarea calificării juridice din 7 infracțiuni prevăzute de art. 211 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost obligați, în solidar să plătească 4.358.410 lei despăgubiri civile către partea civilă SC F. SA Medgidia. S-a constatat că părțile vătămate A.G., M.I., S.F., C.N., G.F., C.A. și M.S.B. nu s-au constituit părți civile în procesul penal. Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: În noaptea de 24 august 2003, A.S., A.I., A.O. și E.M., au consumat băuturi alcoolice într-un bar din Medgidia, până, în jurul orei 4,00, după care la propunerea primului inculpat, au hotărât să sustragă struguri din viile aparținând SC F. SA Medgidia.

Pentru aceasta, inculpații s-au deplasat la Ferma nr. 2 a societății menționate, intrând în vie și au început să culeagă struguri, timp în care au fost surprinși de către agentul de pază A.G. La cererea paznicului, inculpații s-au prefăcut că părăsesc via, însă au revenit, după îndepărtarea din zonă a acestuia. Continuând să sustragă struguri, același paznic i-a surprins din nou, inculpații reacționând agresiv la intervenția acestuia, adresându-i injurii și amenințări, în scop de intimidare, astfel că el a părăsit zona. Prin stație, paznicul a solicitat ajutorul altor echipaje de pază, care patrulau în zonă, în scurt timp sosind trei echipaje, fiecare cu câte un autoturism, două din ele folosind și câini de protecție.

La indicația paznicului A.G., cele trei echipaje s-au deplasat pe șosea, de-a lungul viei, surprinzând pe inculpați în momentul în care ieșeau din vie, având asupra lor mai multe sacoșe cu struguri. La vederea autovehiculelor, inculpații au abandonat sacoșele cu struguri și au fugit, între timp agenții de pază adunând sacoșele și transportându-le la mașini. În această situație, inculpații i-au atacat pe agenții de pază, aruncând asupra lor cu pietre și sticle, determinându-i să se retragă lângă autoturisme, pentru a se apăra de lovituri. Inculpații au continuat să se manifeste agresiv, A.S. lovind cu un par una din mașini și pe agentul de pază C.N., în zona șoldului stâng, acesta fiind nevoit să tragă un foc de avertisment cu pistolul, cu gaz lacrimogen, din dotare.

Prin decizia penală nr. 169/ P din 2 august 2004, Curtea de Apel Constanța a admis apelurile declarate de cei patru inculpați și, schimbând încadrarea juridică a faptelor, i-a condamnat pe inculpații A.S. și A.I. la câte 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a) și g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., iar pe inculpatul E.M. și A.O. i-a condamnat la câte 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. a) și g) C. pen. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care a solicitat casarea acestei hotărâri și condamnarea inculpaților pentru infracțiunea de tâlhărie, din probele dosarului rezultând că aceștia au întrebuințat violențe împotriva paznicilor, pentru a-și asigura scăparea, după ce au fost surprinși cu strugurii sustrași.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și inculpatul E.M., care a cerut reducerea pedepsei aplicate. Recursul parchetului este întemeiat. Potrivit dispozițiilor art. 211 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea. Din probele administrate la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, rezultă indubitabil, că cei patru inculpați în noaptea de 24 august 2003, potrivit înțelegerii prealabile, după ce au consumat băuturi alcoolice până către ora 4,00, la un bar din apropierea viilor, proprietatea SC F. SA Medgidia, în mod organizat, au pătruns în acestea, de unde au sustras mai multe sacoșe de struguri, amenințând pe paznicul A.G., care i-au surprins asupra faptei.

La chemarea paznicului, la fața locului au venit trei echipaje auto cu agenți de pază care i-au interceptat pe inculpați, după ce au ieșit din vie, ei abandonând sacoșele cu struguri. În timp ce, agenții de pază sosiți au transportat parte din sacoșele, cu strugurii sustrași, în mașinile cu care veniseră, cei patru inculpați, pentru a-și păstra strugurii, cât și în scopul de a-și asigura scăparea, au aruncat asupra lor pietre și sticle luate din stradă, iar inculpatul A.S. a lovit cu un par una din mașinile sosite, precum și pe agentul de pază C.N. Faptele astfel reținute sunt dovedite cu declarațiile de la urmărirea penală și din instanță paznicului A.G. și agenților de pază M.I., C.N., S.F.G.F., C.A., M.S., procesul-verbal de confruntare, raportul de constatare medico-legală, procesul-verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare operative.

De altfel și inculpatul A.S., în procesul-verbal de confruntare, întocmit la parchet, în prezența avocatului, a declarat: „Arăt încă o dată că noi am aruncat cu pietre pentru a-i determina pe agenții de pază să plece, temându-ne de ceea ce ni s-ar putea întâmpla în situația în care aceștia ar fi asmuțit câinii asupra noastră”. Ca atare, situația de fapt, împrejurările săvârșirii ei și vinovăția celor patru inculpați pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., rezultă din probele complet analizate și just apreciate și de către prima instanță de judecată.

Înalta Curte constată că este nefondată critica formulată de către inculpatul E.M., privind severitatea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată, deoarece la individualizarea acesteia s-a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., reținându-se, în mod corect, gravitatea faptelor comise, în mod organizat, pe timp de noapte și poziția adoptată de inculpați pe parcursul procesului penal, astfel că pedeapsa respectivă, constituie un minim necesar realizării prevederilor art. 52 C. pen. În consecință, Înalta Curte, constatând că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța este întemeiat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., îl va admite, va casa hotărârile primei instanțe și a instanței de apel și rejudecând va dispune conform dispozitivului acestei decizii.

În baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.M., pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 169/ P din 2 august 2004 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații A.S.,A.I., A.O. și E.M. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 366/ P din 14 iunie 2004 a Tribunalului Constanța, numai cu privire la încadrarea juridică a faptelor și la individualizarea pedepselor. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., dispusă de către instanța de apel. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen., condamnă pe inculpații A.I. și A.S. la câte 4 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., condamnă pe inculpații E.M.

și A.O. la câte 4 ani închisoare. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților timpul arestării preventive de la 25 august 2003 la 11 noiembrie 2004, pentru inculpații A.S., A.I. și E.M. și de la 2 septembrie 2003 la 11 noiembrie 2004, pentru inculpatul A.O. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.M. împotriva deciziei penale nr. 169/ P din 2 august 2004 a Curții de Apel Constanța. Obligă pe recurentul inculpat E.M. la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariile de avocat, pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați A.I., A.S.

și A.O., în sumă de câte 400.000, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 11 noiembrie 2004.