ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5918/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 366

din 14 iunie 2004, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpații:

- A.S. și

-

A.I.

la 7 ani și 10 luni închisoare, respectiv 7 ani și 3

luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen., prin schimbarea calificării juridice din 7 infracțiuni

prevăzute de art. 211 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a)

C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

- A.O. și

- ENCICĂ MIHAI la câte 7 ani

închisoare fiecare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211

alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., prin

schimbarea calificării juridice din 7 infracțiuni prevăzute de art. 211 alin.

(1) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 14 și art. 346

C. proc. pen., art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost obligați, în

solidar să plătească 4.358.410 lei despăgubiri civile către partea civilă SC F.

SA Medgidia.

S-a constatat că părțile

vătămate A.G., M.I., S.F., C.N., G.F., C.A. și M.S.B. nu s-au constituit părți

civile în procesul penal.

Pentru pronunțarea

hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

În noaptea de 24 august

2003, A.S., A.I., A.O. și E.M., au consumat băuturi alcoolice într-un bar din

Medgidia, până, în jurul orei 4,00, după care la propunerea primului inculpat,

au hotărât să sustragă struguri din viile aparținând SC F. SA Medgidia.

Pentru aceasta, inculpații

s-au deplasat la Ferma nr. 2 a societății menționate, intrând în vie și au

început să culeagă struguri, timp în care au fost surprinși de către agentul de

pază A.G. La cererea paznicului, inculpații s-au prefăcut că părăsesc via, însă

au revenit, după îndepărtarea din zonă a acestuia.

Continuând să sustragă

struguri, același paznic i-a surprins din nou, inculpații reacționând agresiv

la intervenția acestuia, adresându-i injurii și amenințări, în scop de

intimidare, astfel că el a părăsit zona.

Prin stație, paznicul a

solicitat ajutorul altor echipaje de pază, care patrulau în zonă, în scurt timp

sosind trei echipaje, fiecare cu câte un autoturism, două din ele folosind și

câini de protecție.

La indicația paznicului

A.G., cele trei echipaje s-au deplasat pe șosea, de-a lungul viei, surprinzând

pe inculpați în momentul în care ieșeau din vie, având asupra lor mai multe

sacoșe cu struguri.

La vederea autovehiculelor,

inculpații au abandonat sacoșele cu struguri și au fugit, între timp agenții de

pază adunând sacoșele și transportându-le la mașini.

În această situație,

inculpații i-au atacat pe agenții de pază, aruncând asupra lor cu pietre și

sticle, determinându-i să se retragă lângă autoturisme, pentru a se apăra de

lovituri.

Inculpații au continuat să

se manifeste agresiv, A.S. lovind cu un par una din mașini și pe agentul de

pază C.N., în zona șoldului stâng, acesta fiind nevoit să tragă un foc de

avertisment cu pistolul, cu gaz lacrimogen, din dotare.

Prin decizia penală nr. 169/

P din 2 august 2004, Curtea de Apel Constanța a admis apelurile declarate de

cei patru inculpați și, schimbând încadrarea juridică a faptelor, i-a condamnat

pe inculpații A.S. și A.I. la câte 4 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a) și g) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., iar pe inculpatul E.M. și A.O. i-a

condamnat la câte 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat,

prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. a) și g) C. pen.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care a

solicitat casarea acestei hotărâri și condamnarea inculpaților pentru

infracțiunea de tâlhărie, din probele dosarului rezultând că aceștia au

întrebuințat violențe împotriva paznicilor, pentru a-și asigura scăparea, după

ce au fost surprinși cu strugurii sustrași. Împotriva aceleiași hotărâri a

declarat recurs și inculpatul E.M., care a cerut reducerea pedepsei aplicate.

Recursul parchetului este

întemeiat.

Potrivit dispozițiilor art.

211 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin

întrebuințare de violențe sau amenințări, precum și furtul urmat de

întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau

pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, ori pentru ca făptuitorul să-și

asigure scăparea.

Din probele administrate la

urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, rezultă indubitabil, că cei

patru inculpați în noaptea de 24 august 2003, potrivit înțelegerii prealabile,

după ce au consumat băuturi alcoolice până către ora 4,00, la un bar din

apropierea viilor, proprietatea SC F. SA Medgidia, în mod organizat, au pătruns

în acestea, de unde au sustras mai multe sacoșe de struguri, amenințând pe

paznicul A.G., care i-au surprins asupra faptei. La chemarea paznicului, la

fața locului au venit trei echipaje auto cu agenți de pază care i-au

interceptat pe inculpați, după ce au ieșit din vie, ei abandonând sacoșele cu

struguri. În timp ce, agenții de pază sosiți au transportat parte din sacoșele,

cu strugurii sustrași, în mașinile cu care veniseră, cei patru inculpați,

pentru a-și păstra strugurii, cât și în scopul de a-și asigura scăparea, au

aruncat asupra lor pietre și sticle luate din stradă, iar inculpatul A.S. a

lovit cu un par una din mașinile sosite, precum și pe agentul de pază C.N.

Faptele astfel reținute sunt

dovedite cu declarațiile de la urmărirea penală și din instanță paznicului A.G.

și agenților de pază M.I., C.N., S.F.G.F., C.A., M.S., procesul-verbal de

confruntare, raportul de constatare medico-legală, procesul-verbal de cercetare

la fața locului și fotografiile judiciare operative.

De altfel și inculpatul

A.S., în procesul-verbal de confruntare, întocmit la parchet, în prezența

avocatului, a declarat:

„Arăt încă o dată că noi am aruncat

cu pietre pentru a-i determina pe agenții de pază să plece, temându-ne de ceea

ce ni s-ar putea întâmpla în situația în care aceștia ar fi asmuțit câinii

asupra noastră”.

Ca atare, situația de fapt,

împrejurările săvârșirii ei și vinovăția celor patru inculpați pentru comiterea

infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., rezultă din probele complet analizate și just

apreciate și de către prima instanță de judecată.

Înalta Curte constată că este

nefondată critica formulată de către inculpatul E.M., privind severitatea

pedepsei de 4 ani închisoare aplicată, deoarece la individualizarea acesteia

s-a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., reținându-se,

în mod corect, gravitatea faptelor comise, în mod organizat, pe timp de noapte

și poziția adoptată de inculpați pe parcursul procesului penal, astfel că

pedeapsa respectivă, constituie un minim necesar realizării prevederilor art.

52 C. pen.

În consecință, Înalta Curte,

constatând că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Constanța este întemeiat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 2

lit. d) C. proc. pen., îl va admite, va casa hotărârile primei instanțe și a

instanței de apel și rejudecând va dispune conform dispozitivului acestei

decizii.

În baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul E.M., pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva

deciziei penale nr. 169/ P din 2 august 2004 a Curții de Apel Constanța,

privind pe inculpații A.S.,A.I., A.O. și E.M.

Casează decizia atacată și

sentința penală nr. 366/ P din 14 iunie 2004 a Tribunalului Constanța, numai cu

privire la încadrarea juridică a faptelor și la individualizarea pedepselor.

Înlătură aplicarea

dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., dispusă de către instanța de apel.

În baza art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen., condamnă pe inculpații A.I. și A.S. la

câte 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 –

art. 76 C. pen., condamnă pe inculpații E.M. și A.O. la câte 4 ani închisoare.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților timpul arestării preventive de la 25 august 2003 la 11

noiembrie 2004, pentru inculpații A.S., A.I. și E.M. și de la 2 septembrie 2003

la 11 noiembrie 2004, pentru inculpatul A.O.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul E.M. împotriva deciziei penale nr. 169/ P din 2

august 2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurentul

inculpat E.M. la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile de avocat, pentru

apărarea din oficiu a intimaților inculpați A.I., A.S. și A.O., în sumă de câte

400.000, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 11 noiembrie 2004.