ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.07.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4478/2006

HOTĂRÂRE
12.07.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4478/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor și materialului

din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12 din 19

ianuarie 2006, Tribunalul Constanța, secția penală, alături de coinculpatul P.S.,

a condamnat și pe inculpatul M.V., la pedepsele de:

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de furt calificat, prevăzută în art. 208 alin. (1) și art. 209

alin. (1) lit. a), g) și i) și (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b), art. 74 alin. (2) și art. 76alin. (1) C. pen. și;

- 2.000.000 ROL amendă penală,

pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută în art. 217 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit.

e) C. pen., urmând ca în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. d) C. pen., să i

se aplice pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit.

a), b), c) și e) C. pen.

În baza art. 346 C. proc. pen.,

raportat la art. 14 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998art. 999 C. civ.,

s-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați în solidar inculpații la

plata sumei de 4.547.457 lei ROL cu titlu de despăgubiri civile către partea

civilă SC F. SA Medgidia.

În baza art. 191 C. proc. pen., au

fost obligați inculpații la plata a câte 200 RON cheltuieli judiciare către

stat.

[(Condamnatul P.S. a fost condamnat

în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit.

b) C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen., în final cu aplicarea art. 74 alin. (2)

și art. 76 alin. (1) lit. c) și e) C. pen., și art. 33 lit. a), art. 34 lit. d)

executare a fost suspendată în condițiile art. 86

1

și următoarele C.

pen.)].

S-a reținut că, în noaptea de 19

martie 2004 cei doi inculpați împreună, au sustras prin efracție, secționare cu

un aparat de sudură, țevi și hidranți, părți componente ale sistemului de

irigații aparținând SC F. SA Medgidia pe care l-au degradat și adus în stare de

neîntrebuințare, cauzând un prejudiciu total de 24.090.658 lei.

Inculpații au recunoscut sustragerea

ca atare, solicitând însă înlăturarea agravantei prevăzută din art. 3 lit. b) a

infracțiunii de furt calificat cu apărarea că au sustras doar o țeavă cu diametru

de 70 cm și 3 hidranți ce au aparținut unui sistem de irigații aflat de multă

vreme în stare de nefuncționare, terenul respectiv fiind folosit ca pășune

comunală. Instanța a înlăturat apărarea amintită având în vedere expertiza

tehnică hidroenergetică nr. 370/2005, adresa SC F. SA nr. 8397 din 3 ianuarie

2006 și declarațiile martorilor.

La individualizarea pedepselor s-au

reținut pentru ambii inculpați circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 alin.

(2) C. pen., cu consecințele prevăzute de art. 76 C. pen., avându-se în vedere

conduita sinceră pe parcursul procesului penal, vârsta acestora și situația

familială rezultată din referatele de evaluare psiho – socială.

Împotriva sentinței s-a declarat

apel de către inculpatul M.V. cu privire la încadrarea juridică a faptei

ilicită și caracterul penal al acesteia, iar în subsidiar individualizarea pedepsei.

S-a susținut că sustragerea trebuie

examinată sub aspectul dispozițiilor art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., întrucât agravanta din alin. (3) lit. b) nu-și găsește

aplicare în cauză în raport cu împrejurările de fapt invocate în apărare la

prima instanță.

Urmare schimbării încadrării

juridice avându-se în vedere valoarea modică a prejudiciului și datele ce

caracterizează persoana inculpatului s-a apreciat de inculpatul apelant că

fapta ilicită nu prezintă pericolul social concret al unei infracțiuni impunând

achitarea sa în baza art. 18

1

lit. b

1

) C. proc. pen., și aplicarea unei sancțiuni cu caracter

administrativ potrivit art. 91 C. pen.

Verificând hotărârea atacată pe baza

lucrărilor și materialului aflat la dosarul cauzei, în limitele temeiurilor invocate

cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecății, Curtea de

Apel Constanța, secția penală, prin decizia penală nr. 35/ P din 28 februarie 2006,

a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, fiind obligat acesta la plata

sumei de 150 RON cheltuieli judiciare statului.

Decizând astfel instanța de control

judiciar a constatat că activitatea ilicită săvârșită de inculpat realizează

elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa de prima instanță

iar pedeapsa aplicată este de natură să asigure finalitatea din art. 52 C. pen.,

nefiind justificată reducerea acesteia (statutul de recidivist fiind incompatibil

cu alegerea unei modalități de executare neprivative de libertate).

Prin recursul de față în termen,

inculpatul solicită casarea ambelor hotărâri pentru motivele de nelegalitate și

netemeinicie invocate în apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art.

385

9

alin. (1) pct. 17, 12 și 14 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Primul motiv de recurs reprezintă

reiterarea apărării pe care inculpatul și-a făcut-o cu ocazia judecății cauzei

în fond, fiind respins în mod convingător de prima instanță, soluție menținută

în apel.

În procesele verbale de depistare și

cercetare la fața locului însoțite de planșe fotografice adresele de prejudicii

și nota de prezentare a acestuia, declarațiile martorilor N.G., T.G. și M.D.,

Protocolul 2499 din 22 iunie 1998 poziția 769 și Inventarul mijloacelor fixe

ale Fermei nr. 13 pendinte de SC F. SA Medgidia rezultă că țeava și cei trei

hidranți sustrase de inculpați erau componente ale sistemului de irigații

aparținând părții civile amintite care era funcționabil. Ca atare împrejurarea

că la data comiterii sustragerii și distrugerilor aferente sistemul de irigații

nu era efectiv în funcțiune, este lipsită de semnificație juridică în ceea ce

privește existența agravantei din alin. (3) lit. b) al art. 209 C. pen.

Nici cel de-al doilea motiv de

recurs nu este întemeiat.

Modul de apărare al inculpaților, pe

timp de noapte, și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, prin

secționarea sistemului cu aparat de sudură, precum și conduita anterioară a

inculpatului are antecedente penale conduc la concluzia că faptele comise

prezintă pericol social specific infracțiunilor de furt calificat și

sustragere. Nu se poate susține că prin sustragerea și distrugerea unor bunuri

în valoare de 4.547.454 lei ROL s-a adus o atingere minimă valorilor apărare de

legea penală amintită iar faptele ar fi lipsite în mod vădit de importanță

avându-se în vedere disfuncționalitățile create întrucât sistemul de irigații

urma să intre în folosință în luna aprilie 2004.

Pedepsele de 2 ani închisoare și

respectiv 2.000.000 lei ROL amendă penală au fost stabilite în condițiile art. 74

alin. (2) și art. 76 alin. (1) C. pen., deși coborârea acestora sub minimul

legal special prevăzută de lege nu era obligatorie întrucât inculpatul este recidivist

(cauză legală de agravare a răspunderii penale incompatibilă cu aplicarea unei

modalități de executare neprivativă de libertate).

Ca atare este nejustificată și

solicitarea finală privind atenuarea răspunderii penale.

Întrucât, examinând cauza din oficiu

în limita art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se reține legalitatea

și temeinicia celorlalte rezolvări juridice adoptate în cauză de instanțele

anterioare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va

respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 220 lei, din care 100

lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu ce va fi avansat din

fondul Ministerului Justiției, cheltuielile judiciare statului.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 35/ P din 28

februarie 2006 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului suma de 220 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 iulie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-11-11
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5918/2004
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 366 din 14 iunie 2004, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpații: - A.S. și - A.I. la 7 ani și 10 luni închisoare, respectiv 7 an
ÎCCJ 2009-04-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4638/2009
Deliberând, asupra recursurilor de fata, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constata următoarele: În motivarea acestei soluții s-a reținut că reclamantul a fost condamnat la 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat
ÎCCJ 2007-06-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3468/2007
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 515 din 5 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr. 3171/2005, s-a dispus condamnarea inculpatului Ș.I., în baza
ÎCCJ 2006-07-11
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4435/2006
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 521 din 30 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Brăila, secția penală, în baza art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu apl
ÎCCJ 2006-10-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5884/2006
(2) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de la pct. 1, 2 și 4 lit. a), b), c) respectiv de 3 ani închisoare, 2 ani închisoare, 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, în pedeapsa
Sursă