ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4478/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4478/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor și materialului
din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 12 din 19
ianuarie 2006, Tribunalul Constanța, secția penală, alături de coinculpatul P.S.,
a condamnat și pe inculpatul M.V., la pedepsele de:
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii de furt calificat, prevăzută în art. 208 alin. (1) și art. 209
alin. (1) lit. a), g) și i) și (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
b), art. 74 alin. (2) și art. 76alin. (1) C. pen. și;
- 2.000.000 ROL amendă penală,
pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută în art. 217 alin. (1) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit.
e) C. pen., urmând ca în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. d) C. pen., să i
se aplice pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit.
a), b), c) și e) C. pen.
În baza art. 346 C. proc. pen.,
raportat la art. 14 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 – art. 999 C. civ.,
s-a admis în parte acțiunea civilă și au fost obligați în solidar inculpații la
plata sumei de 4.547.457 lei ROL cu titlu de despăgubiri civile către partea
civilă SC F. SA Medgidia.
În baza art. 191 C. proc. pen., au
fost obligați inculpații la plata a câte 200 RON cheltuieli judiciare către
stat.
[(Condamnatul P.S. a fost condamnat
în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit.
b) C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen., în final cu aplicarea art. 74 alin. (2)
și art. 76 alin. (1) lit. c) și e) C. pen., și art. 33 lit. a), art. 34 lit. d)
C. pen., la pedeapsa rezultantă de un an și 6 luni închisoare, a cărei
executare a fost suspendată în condițiile art. 86
1
și următoarele C.
pen.)].
S-a reținut că, în noaptea de 19
martie 2004 cei doi inculpați împreună, au sustras prin efracție, secționare cu
un aparat de sudură, țevi și hidranți, părți componente ale sistemului de
irigații aparținând SC F. SA Medgidia pe care l-au degradat și adus în stare de
neîntrebuințare, cauzând un prejudiciu total de 24.090.658 lei.
Inculpații au recunoscut sustragerea
ca atare, solicitând însă înlăturarea agravantei prevăzută din art. 3 lit. b) a
infracțiunii de furt calificat cu apărarea că au sustras doar o țeavă cu diametru
de 70 cm și 3 hidranți ce au aparținut unui sistem de irigații aflat de multă
vreme în stare de nefuncționare, terenul respectiv fiind folosit ca pășune
comunală. Instanța a înlăturat apărarea amintită având în vedere expertiza
tehnică hidroenergetică nr. 370/2005, adresa SC F. SA nr. 8397 din 3 ianuarie
2006 și declarațiile martorilor.
La individualizarea pedepselor s-au
reținut pentru ambii inculpați circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 alin.
(2) C. pen., cu consecințele prevăzute de art. 76 C. pen., avându-se în vedere
conduita sinceră pe parcursul procesului penal, vârsta acestora și situația
familială rezultată din referatele de evaluare psiho – socială.
Împotriva sentinței s-a declarat
apel de către inculpatul M.V. cu privire la încadrarea juridică a faptei
ilicită și caracterul penal al acesteia, iar în subsidiar individualizarea pedepsei.
S-a susținut că sustragerea trebuie
examinată sub aspectul dispozițiilor art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit.
a), g) și i) C. pen., întrucât agravanta din alin. (3) lit. b) nu-și găsește
aplicare în cauză în raport cu împrejurările de fapt invocate în apărare la
prima instanță.
Urmare schimbării încadrării
juridice avându-se în vedere valoarea modică a prejudiciului și datele ce
caracterizează persoana inculpatului s-a apreciat de inculpatul apelant că
fapta ilicită nu prezintă pericolul social concret al unei infracțiuni impunând
achitarea sa în baza art. 18
1
C. pen., raportat la art. 10 alin. (1)
lit. b
1
) C. proc. pen., și aplicarea unei sancțiuni cu caracter
administrativ potrivit art. 91 C. pen.
Verificând hotărârea atacată pe baza
lucrărilor și materialului aflat la dosarul cauzei, în limitele temeiurilor invocate
cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecății, Curtea de
Apel Constanța, secția penală, prin decizia penală nr. 35/ P din 28 februarie 2006,
a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, fiind obligat acesta la plata
sumei de 150 RON cheltuieli judiciare statului.
Decizând astfel instanța de control
judiciar a constatat că activitatea ilicită săvârșită de inculpat realizează
elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa de prima instanță
iar pedeapsa aplicată este de natură să asigure finalitatea din art. 52 C. pen.,
nefiind justificată reducerea acesteia (statutul de recidivist fiind incompatibil
cu alegerea unei modalități de executare neprivative de libertate).
Prin recursul de față în termen,
inculpatul solicită casarea ambelor hotărâri pentru motivele de nelegalitate și
netemeinicie invocate în apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art.
385
9
alin. (1) pct. 17, 12 și 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Primul motiv de recurs reprezintă
reiterarea apărării pe care inculpatul și-a făcut-o cu ocazia judecății cauzei
în fond, fiind respins în mod convingător de prima instanță, soluție menținută
în apel.
În procesele verbale de depistare și
cercetare la fața locului însoțite de planșe fotografice adresele de prejudicii
și nota de prezentare a acestuia, declarațiile martorilor N.G., T.G. și M.D.,
Protocolul 2499 din 22 iunie 1998 poziția 769 și Inventarul mijloacelor fixe
ale Fermei nr. 13 pendinte de SC F. SA Medgidia rezultă că țeava și cei trei
hidranți sustrase de inculpați erau componente ale sistemului de irigații
aparținând părții civile amintite care era funcționabil. Ca atare împrejurarea
că la data comiterii sustragerii și distrugerilor aferente sistemul de irigații
nu era efectiv în funcțiune, este lipsită de semnificație juridică în ceea ce
privește existența agravantei din alin. (3) lit. b) al art. 209 C. pen.
Nici cel de-al doilea motiv de
recurs nu este întemeiat.
Modul de apărare al inculpaților, pe
timp de noapte, și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, prin
secționarea sistemului cu aparat de sudură, precum și conduita anterioară a
inculpatului are antecedente penale conduc la concluzia că faptele comise
prezintă pericol social specific infracțiunilor de furt calificat și
sustragere. Nu se poate susține că prin sustragerea și distrugerea unor bunuri
în valoare de 4.547.454 lei ROL s-a adus o atingere minimă valorilor apărare de
legea penală amintită iar faptele ar fi lipsite în mod vădit de importanță
avându-se în vedere disfuncționalitățile create întrucât sistemul de irigații
urma să intre în folosință în luna aprilie 2004.
Pedepsele de 2 ani închisoare și
respectiv 2.000.000 lei ROL amendă penală au fost stabilite în condițiile art. 74
alin. (2) și art. 76 alin. (1) C. pen., deși coborârea acestora sub minimul
legal special prevăzută de lege nu era obligatorie întrucât inculpatul este recidivist
(cauză legală de agravare a răspunderii penale incompatibilă cu aplicarea unei
modalități de executare neprivativă de libertate).
Ca atare este nejustificată și
solicitarea finală privind atenuarea răspunderii penale.
Întrucât, examinând cauza din oficiu
în limita art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., se reține legalitatea
și temeinicia celorlalte rezolvări juridice adoptate în cauză de instanțele
anterioare, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va
respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 220 lei, din care 100
lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu ce va fi avansat din
fondul Ministerului Justiției, cheltuielile judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 35/ P din 28
februarie 2006 a Curții de Apel Constanța.
Obligă pe recurentul inculpat să
plătească statului suma de 220 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
12 iulie 2006.